Valeriu Gheorghiță: Mulțumim frumos tuturor pentru că ați dat curs invitației noastre. Sunt alături de mine astăzi domnul secretar de stat Andrei Baciu, vicepreședinte  în cadrul Comitetului Național de Coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19, doamna doctor Adriana Pistol, director al Centrului Național de Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică și, nu în ultimul rând, domnul doctor Călin Alexandru, de la nivelul Departamentului pentru Situații de Urgență.

Pot să vă spun încă de la început, din punct de vedere organizatoric ne dorim ca săptămânal să aibă loc acest tip de briefinguri de presă, în care să vă prezentăm activitățile pe care le-am desfășurat în ultima săptămână și să vă prezentăm ceea ce urmează să facem în perioada imediat următoare.

Cu permisiunea dumneavoastră, mi-aș dori să trec în revistă activitățile pe care noi le-am derulat în ultimele zile. Am pregătit, de asemenea, un material cu cele mai importante întrebări pe care noi le-am primit, pe diferite canale, din partea colegilor din mass-media, de asemenea, și de la alte categorii de persoane interesate de tema vaccinării și am încercat să transpunem în acest material, care să fie în folosul dumneavoastră.

Aș începe prin a spune și prin a reamintit faptul că pe 26 decembrie în România au ajuns la Institutul Cantacuzino cele aproape 10.000 de doze, care au reprezentat tranșa simbolică distribuită simultan în cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene. Pe data de 29 decembrie a venit următoarea tranșă de vaccinuri, de circa 140.000 de doze, iar, mâine, pe 6 ianuarie urmează a veni, practic, a doua tranșă importantă de vaccinuri, de circa 150.000 de doze. Din acest punct de vedere, conform calendarului de livrare, pentru toată luna ianuarie ar urma să primim circa 600 de mii de doze, în tranșe săptămânale, la care se adaugă cele 150.000 de doze livrate până la sfârșitul lunii decembrie anul 2020.

În ceea ce privește activitatea propriu-zisă a campaniei de vaccinare, după cum știți, pe 27 decembrie a demarat activitatea de vaccinare în cele zece unități medicale destinate pentru prima linie împotriva COVID-19, conform Ordinului de Ministru Nr. 555 din aprilie 2020; au fost cele 10 unități medicale de boli infecțioase din țară. În aceste centre medicale, în aceste unități medicale, practic, au fost vaccinate în total 3.317 persoane, reprezentând circa 75% din personalul total al spitalelor respective. Trebuie să luăm în calcul faptul că atunci când recomandăm vaccinarea unei persoane trebuie ca acea persoană să fie eligibilă pentru vaccinare, adică, în primul rând să nu aibă contraindicații medicale, în al doilea rând să își dorească să facă această vaccinare și, de asemenea, este important ca persoana respectivă să nu fie în cursul unei infecții în derulare sau să nu fie în prima lună de la momentul unei infecții cu SARS-CoV-2.

Etapa întâi a campaniei de vaccinare, care a demarat după această etapă zero adresată celor 10 unități medicale, a început practic pe 30 decembrie. Numărul estimat al persoanelor eligibile pentru această etapă – adresată lucrătorilor din sistemul medical și social – este de circa 250.000 de persoane. Din acest punct de vedere, pot să vă spun că ieri erau vaccinate, la ora 20:00, circa 13.000 de persoane pentru ziua de 4 ianuarie, în total fiind peste 26.000 de persoane vaccinate. Astăzi, la ora 14:00, erau deja vaccinate aproape 13.000 de persoane, 12.996 de persoane înregistrate deja în Registrul Electronic Național al Vaccinărilor. Vă reamintesc, programul de vaccinare într-un centru este de la 8:00 dimineața până la 8:00 seara și poate să continue și după ora 8:00 pentru personalul propriu, care intră în serviciile gardă sau turele de noapte. La acest moment funcționează și se vaccinează în aproximativ 251 de centre de vaccinare. Sunt mai multe centre care au fost activate din aceste 376 de centre destinate pentru etapa întâi, dar vă menționez faptul că centrele care au început inițial vaccinarea în momentul de față nu au activitate de vaccinare, având în vedere că își vaccinează doar personalul propriu și au și făcut acest lucru până la data la care noi vorbim, dar ele vor asigura mai departe rapelul persoanelor deja vaccinate și, în funcție de evaluarea ulterioară, vom decide care dintre ele pot să rămână în activitate, în condițiile în care se îndeplinesc corect toate circuitele pentru celelalte categorii de persoane.

În ceea ce privește modalitatea de programare, după cum știm, platforma informatică de programare, platforma națională este în momentul de față disponibilă pentru programarea tuturor lucrătorilor din sistemul medical și social, prin intermediul angajatorului, persoană juridică. De asemenea, pentru persoanele sau unitățile medicale, cabinete medicale individuale care nu au acea semnătură electronică, programarea se poate face prin intermediul serviciului de call-center, care este disponibil și funcțional în toate județele și este asigurat cu personal din rețeaua Ministerului Apărării Naționale și, respectiv, Serviciul de Telecomunicații Speciale, cel puțin pentru prima etapă, tocmai pentru a rezolva toate problemele care pot să apară pe parcursul procesului de programare.

Etapa a doua a campaniei de vaccinare estimăm că poate să înceapă din a doua jumătate a lunii ianuarie, deci, practic, după data de 15 ianuarie. În acel moment, vom începe cu persoanele care sunt internate în centrele medico-sociale. La acest moment vorbim de circa 1.884 de centre medici-sociale şi sunt internate, sunt aflate aproape 40.000 de persoane în aceste centre medici-sociale, iar vaccinarea personalului se va efectua prin echipe mobile de vaccinare. S-a început deja la nivelul fiecărui judeţ constituirea acestor echipe mobile, pentru a fi efectuate toate training-urile necesare şi, de asemenea, diseminarea procedurilor medicale, care trebuie respectate în condițiile în care vorbim de vaccinarea personalului, şi, de asemenea, am dispus să se înceapă încă de pe acum obținerea consimțământului informat al persoanelor care se află internate în acele centre, ținând cont de faptul că o parte dintre ele se află în incapacitate de a-şi exprima consimțământul informat. Or, din acest punct de vedere trebuie respectată procedura legală, cadrul legal aflat în vigoare, adică obținerea de la aparținători sau, în lipsa acestora, prin celelalte căi care sunt foarte bine precizate în cadrul legal precedent.

În ceea ce priveşte dimensiunea persoanelor din etapa a doua de vaccinare, vorbim de aproximativ 4 milioane de persoane cu vârsta peste 65 de ani, şi, respectiv, persoane cu boli cronice, această estimare este bazată pe catagrafia persoanelor efectuată în rețeaua medicală de medicină primară. Atâta timp cât, practic, grupele de risc sunt superpozabile cu cele de la gripa sezonieră şi, practic, avem aceste date, se mai adaugă un număr estimat de circa 1-1,5 milioane de persoane care deservesc activități esențiale, se reevaluează catagrafierea persoanelor care deservesc activități esențiale tocmai pentru putea face un plan detaliat al calendarului de activități legate de desfășurarea campaniei de vaccinare pentru etapa a doua.

În ceea ce priveşte etapa a treia de vaccinare, estimăm că în luna aprilie, începutul lunii aprilie este un termen realist, pe care îl putem lua în calcul, însă, trebuie să înțelegem, practic, folosim acest termen de estimare întrucât momentul de început al vaccinării pentru această categorie, practic, este influențat de ritmul de livrare a dozelor de vaccin şi nu de capacitatea de vaccinare. Pot să vă asigur că în momentul de faţă, pentru etapa întâi sunt prevăzute 376 de centre de vaccinare, pentru lucrătorii din sistemul medical şi social, după cum deja am menționat, 251 astăzi, în 251 de centre se vaccinează.

Din acest punct de vedere, un procent din aceste centre, estimăm noi, cel puțin 100 dintre ele, vor rămâne activate și pentru etapa a doua, pentru că este important să ținem cont de un aspect: foarte multe persoane cu boli cronice se află în îngrijirea acestor unități medicale și doresc să se adreseze acelor unități medicale, cu condiția să se respecte circuitul epidemiologic funcțional.

Pe lângă aceste circa 100 de centre, care sunt deja funcționale și care au deja și vor avea experiență suficientă încât să continue activitatea de vaccinare, sunt prevăzute circa 930 de alte centre de vaccinare în afara unităților medicale. Cu alte cuvinte, pentru etapa a doua și, ulterior, etapa a treia, vorbim de aproximativ 1.000 de centre de vaccinare, cu o capacitate medie zilnică de vaccinare de circa 150 de persoane pe zi. Or, acest lucru înseamnă, din punct de vedere, dar repet, din punct de vedere al capacității noastre de vaccinare, de circa 150.000 de persoane în fiecare zi. Evident că acest lucru trebuie să fie concordant cu ritmul de livrare a dozelor de vaccin. Practic, este aproape imposibil să vaccinăm 150.000 de persoane pe zi, nu că nu am putea, ci pentru că nu vom avea aceste vaccinuri disponibile în acea unitate de timp. Din acest punct de vedere, ceea ce se încearcă la momentul actual este o accelerare a calendarului de livrare a dozelor de vaccin prin negocieri la nivelul Comisiei Europene.

Vă reamintesc faptul că România face parte dintr-un demers european, dintr-un contract încheiat de Comisia Europeană cu cele șase companii farmaceutice diferite, care sunt dezvoltatoare ale acestor vaccinuri, și, rând pe rând, pe măsură ce fiecare companie va primi autorizare, România va primi procent pro rata 4,3% din numărul de doze contractate la nivelul Comisiei Europene, doze care se pot suplimenta în funcție de contractele încheiate de Comisia Europeană.

Cam acesta sunt lucrurile pe care eu voiam să vi le transmit în acest moment. Aceasta este situația în care ne aflăm. Ritmul de vaccinare pentru etapa 1 probabil că va fi în creștere, încă sunt multe persoane care nu s-au programat și care urmează să se programeze în platforma informatică. Noi am transmis către fiecare Direcție de Sănătate Publică să informeze toți furnizorii de servicii medicale și sociale să înceapă înscrierea personalului care dorește să se vaccineze în platforma de programare. Un avantaj important al acestei platforme este faptul că, pe lângă blocarea dozei inițiale, îți blochează și doza de rapel, adică ziua în care mergi, tocmai pentru a avea certitudinea că atunci când urmează ziua rapelului există un loc liber pentru a se putea efectua vaccinarea. Vă mulțumesc.

Aș dori să vă prezint doar o scurtă modalitate de organizare, aș vrea ca fiecare dintre dumneavoastră, dacă aveți întrebări, să adreseze maxim două întrebări, pentru că sunt cred că 15 persoane. Dacă   timpul o să ne permită, mai putem lua și alte întrebări, dar pentru început aș propune să mergem cu două întrebări. Vă mulțumesc.

Reporter: Spuneți că România ar putea să aibă o capacitate de vaccinare de 150.000 de vaccinări pe zi. Asta ar însemna că ar trebui să primim săptămânal undeva la un milion de vaccinuri. Când s-ar putea întâmpla acest lucru, pentru că, în momentul de față, capacitatea de vaccinare încă nu a ajuns la 20.000, cât ar fi necesar?

Valeriu Gheorghiță: Capacitate de vaccinare nu înseamnă vaccinare; capacitate de vaccinare înseamnă: dacă aș avea toate persoanele programate, aș putea să le vaccinez. Acest lucru am vrut să spun. Faptul că noi am dimensionat numărul centrelor de vaccinare încât să putem asigura vaccinarea persoanelor într-un timp relativ scurt, tocmai pentru a atinge acel prag de imunizare colectivă de circa 60 – 70% într-un interval de aproximativ 6 luni, nu este echivalent cu faptul că zilnic vom vaccina circa 150.000 de persoane, pentru că, realmente, nu cred că vom avea într-un viitor al următoarelor două-trei luni aceste doze. Depinde foarte mult de momentul în care și celelalte companii producătoare, dezvoltatoare de vaccinuri vor primi autorizare de punere pe piață.

Reporter: Se va suprapune campania de vaccinare, adică primul vaccin și cu rapelul. Aici va trebui, probabil, și suplimentată capacitatea. Cum se va face, pentru că în aceea zi, probabil, vor fi vaccinate persoane cu primul vaccin și persoane cu cel de-al doilea vaccin. Cum se va întâmpla aici? Cum se va desfășura totul?

Valeriu Gheorghiță: În momentul în care o persoană se programează în vederea vaccinării, practic, va ocupa ziua de la doza 0 și automat i se rezervă locul de la ziua 21 sau ziua 28, depinde de tipul vaccinului efectuat. Practic, orice persoană nouă care se va programa în ziua 21 a respectivului pacient, practic, se va programa dacă vor exista acele locuri libere.

Reporter: În primul rând, aș vrea să ne spuneți dacă ați avut timp să verificați situația de la Centrul de vaccinare din Găești, unde am văzut că nu sunt respectate regulile primei etape și managerul spitalului de acolo a anunțat că cine vrea poate merge să se vaccineze?

Valeriu Gheorghiță: Am luat și noi la cunoștință de situația de la spitalul din Găești; pot să vă spun următoarele lucruri: faptul că au fost vaccinate astăzi persoane care nu aparțin etapei 1 nu este o tragedie, până la urmă, important este că au fost vaccinate. Faptul că nu s-au respectat procedurile, și anume, beneficiarii vaccinurilor să fie cei din etapa 1, așa cum prevede strategia, pentru că nu întâmplător această etapizare a fost făcută, tocmai pentru a echilibra disponibilitatea reală a vaccinurilor cu persoanele care au cea mai mare nevoie să fie vaccinate în această perioadă, acest lucru este un alt aspect care urmează a fi verificat. Din acest punct de vedere vorbim, local, de un management defectuos, aș putea spune.

Reporter: Şi, în acest caz, pot fi date sancțiuni?

Valeriu Gheorghiță: După cum știm, strategia de vaccinare prevede doar modalitățile și liniile directoare după care noi dezvoltăm și implementăm campania de vaccinare. Aș putea spune că acest aspect intră în sarcina Ministerului Sănătății. Probabil că se vor efectua evaluări și, ulterior, se va decide în consecință. Nu aș putea să vă spun acest lucru, pentru că nu intră în atribuțiile Comitetului Național de coordonare a activităților privind vaccinarea.

Reporter: Există cumva o situație a vaccinului pierdut? Am văzut că în strategie este prevăzut și acest lucru. Există în acest moment o astfel de situație?

Valeriu Gheorghiță: Există. Imediat o să o rog pe doamna doctor Adriana Pistol să vă răspundă. Doar aș menționa faptul că există un risc asumat al unor pierderi de vaccinuri, având în vedere că sunt vaccinuri multidoză, având în vedere că au o stabilitate limitată și acest risc, practic, este asumat, din motive absolut neimputabile, se pot sparge anumite flacoane în momentul în care le reconstitui, se pot întâmpla evenimente care nu țin neapărat de managementul activităților dintr-un centru de vaccinare.

Pot să vă spun că m-am uitat și eu pe datele legate de pierderile de vaccinuri, pentru că în fiecare zi, la nivelul unui centru de vaccinare, practic, avem un stoc existent la ora 8:00 dimineața, pe măsură ce persoanele se vaccinează și sunt introduse în Registrul Electronic Național al Vaccinărilor, practic, acel stoc scade în concordanță cu numărul de persoane vaccinate, iar la ora 20:00, când se face bilanțul, vedem câte doze am avut în stoc, câte persoane am vaccinat și dacă am avut doze pierdute, că s-au spart, că au rămas nefolosite. Aceste evaluări există și sunt centralizate în Registrul Electronic Național. Pot să vă spun că numărul este foarte mic, tocmai pentru că…

Adriana Pistol: Sub 100, undeva sub 100 erau aseară, acum nu am să vă spun exact, dar mă pot interesa şi poate vă dau cifra exactă.

Valeriu Gheorghiță: Sunt peste 64 de mii de doze deja distribuite, deci, practic, există un număr, repet, mic de doze asumat că pot să fie pierderi neimputabile.

Reporter: Mai am o singură întrebare, dacă îmi permiteți, în legătură cu medicii care nu au certificat digital. Spuneați că pot suna la call-center pentru programare, însă sunt mulți care spun că au sunat, dar le răspunde robotul și atât.

Valeriu Gheorghiță: Eu ceea ce pot să vă spun, și avem colegii de la Serviciul de Telecomunicații Speciale alături de noi, sunt 100% operaționalizate aceste centre, s-au făcut training-uri speciale și este personal special desemnat strict pentru gestionarea sistemului de programare, însă trebuie să înțelegem că prezența acelei semnături electronice nu este limitativă. Orice persoană care nu are semnătură electronică se poate înscrie și să se vaccineze într-un centru de vaccinare, fie telefonic, fie se poate suna direct la centrul de vaccinare unde este arondat să se programeze. Deci, din acest punct de vedere, există mijloace prin care ne putem programa.

Reporter: Spun că nu știu nici măcar centrul la care trebuie să sune, adică toate variantele pe care le spuneți le știm cu toții, numai că ei efectiv nu reușesc să se programeze.

Valeriu Gheorghiță: În momentul acesta, practic platforma informatică permite programarea altor categorii de personal medical și social în centre de vaccinare, în afara celor din care ei lucrează. Deci, practic, poți să alegi centrul la care vrei să te vaccinezi. În general, se respectă teritorializarea. Adică, dacă vorbim de un cabinet medical din sectorul 1, nu va fi programat într-un centru din sectorul 6. Deci, Direcțiile de Sănătate Publică au arondat acești furnizori de servicii medicale către centrele de vaccinare, respectându-se oarecum teritorializarea geografică, fără să fie, repet, nici în acest caz 100%. Eu am transmis cât se poate de clar tuturor Direcțiilor de Sănătate Publică și centrelor de vaccinare să primească orice persoană care se prezintă la centrul de vaccinare, pentru că noi, ceea ce ne interesează în ultimă instanță, este ca persoanele să beneficieze de vaccinare. Dacă colegii de la Serviciul de Telecomunicații Speciale doresc să facă ceva mențiuni față de această întrebare legată de call-centere, eu știu că sunt funcționale.

Remi Manda: Bună ziua, mă numesc Remi Manda, sunt de la Serviciul de Telecomunicații Speciale. Asigurăm asistență tehnică și toate serviciile de comunicații din call-center. Personalul este asigurat de Ministerul Apărării Naționale. În fiecare call-center, cum spunea și domnul preşedinte, domnul doctor Gheorghiță, sunt în momentul de față două console funcționale, cu persoane MApN și în sprijin avem un coleg de la Serviciul de Telecomunicații Speciale. În dimineața aceasta, știu foarte bine că s-au programat destul de mulți medici pentru vaccinare, prin cadrul call-centerelor. Datele contact de la call-center sunt trecute pe platforma națională, în momentul în care accesați tab-ul Programează-te. Există un buton pentru suport și acolo sunt datele de contact. Puteți verifica sau puteți să vă programați, se pot programa medicii la unul dintre numerele de acolo, în funcție de județele unde locuiesc sau unde au rezidență, de fapt. Vă mulțumesc!

Valeriu Gheorghiță: Aș completa întrebarea anterioară cu pierderile, ne-a venit răspunsul: sunt 87 de doze declarate practic irosite sau pierdute, cum vreți dumneavoastră.

Reporter: Motivul este acesta, că în momentul în care cadrele medicale se programează, nu vin și astfel au fost pierdute, sau care sunt motivele?

Valeriu Gheorghiță: Nu, vă dau un exemplu al zilei de ieri. În platforma de programare erau circa 10.800 de persoane și s-au vaccinat circa 13.000 de persoane din sistemul medical. Deci, din acest punct de vedere, există… repet, tot personalul medical, încă nu toate unitățile au reușit să facă programarea și eu am spus cât se poate de clar ca toate persoanele din sistemul medical care doresc să se vaccineze și nu au reușit să facă acest lucru, mai ales dacă lucrează în unitatea unde există un centru de vaccinare, să se prezinte pentru vaccinare, însă să nu fie nimeni refuzat din cele care sunt programate, este de la sine înțeles. Zilnic, fiecare responsabil din centru își reevaluează necesarul de doze, așa încât să existe suficiente doze pentru a asigura vaccinarea tuturor celor care se prezintă la un centru de vaccinare. Deci, practic, motivul pierderii acestor doze sau motivele sunt multiple, repet: se poate sparge, diluezi greșit, sunt multe motive care se pot ivi. Important este ca acest număr să fie din ce în ce mai mic.

Reporter: Am o rugăminte, dacă puteți clarifica aici, este legat de întrebarea Carlei, am văzut că nici dumneavoastră, nici doamna doctor Pistol nu aveați cifra exactă a dozelor risipite. Le urmărește cineva?

Valeriu Gheorghiță: Sigur că da. Nu le aveam pentru că este un proces în dinamică.

Reporter: Am înțeles. Tocmai de asta vă întreb, că aş vrea să clarificăm întrebarea Carlei, dacă sunt monitorizate, unde se închide această poveste?

Valeriu Gheorghiță: În Registrul Electronic Național al Vaccinărilor sunt incluse toate aceste date: stocurile existente, consumurile, adică persoanele vaccinate și, respectiv, dozele pierdute, irosite; și al patrulea aspect este legat de reacțiile adverse post-vaccinare indezirabile, care se înregistrează în centrele de vaccinare. Deci, sunt patru elemente importante pe care noi le urmărim în fiecare zi și în dinamică și este o monitorizare practic în timp real.

Reporter: Bună ziua! Îmi spuneți, vă rog, în ce stadiu este pregătirea centrelor de vaccinare extra spital? Există o dată până la care își pot lua autorizațiile de la DSP?

Valeriu Gheorghiță: Ceea ce ne-am propus este ca până la 15 ianuarie să avem mare parte dintre ele pregătite, așa încât, rând pe rând, pe măsură ce sunt echipate și autorizate să poată intra în activitate.

Reporter: Şi cine va realiza procesul de vaccinare acolo? Adică, înțelegem că personal pregătit, medici, asistente, de unde? Vor fi medici de familie, medici rezidenți, vor fi detașați medici din spitale?

Valeriu Gheorghiță: Personalul medical vaccinator care va constitui acele echipe de vaccinare provine din rețeaua primară de medicină de familie, medicină școlară, medici epidemiologi, medici din Direcțiile de Sănătate Publică și Institutul de Sănătate Publică, de asemenea, sunt medici de alte specialități, personal voluntar, rezidenți, respectiv, studenți la medicină, sunt deja solicitări ale altor categorii de personal medical care vor să participe voluntar în echipele de vaccinare și am transmis către Direcțiile de Sănătate Publică să deschidă aceste liste de voluntariat. Direcția de Sănătate Publică încheie un contract de voluntariat cu respectiva persoană și, ulterior, o include într-o anumită echipă sau mai multe echipe de vaccinare, se efectuează training-ul necesar, se prelucrează procedurile, așa încât să știe fiecare persoană ce are de făcut. Şi, de asemenea, în ceea ce privește asistenții medicali sunt din rețeaua de medicină de familie, din rețeaua de medicină școlară, respectiv, asistenții medicali comunitari.

Reporter: Înțeleg că training-ul va fi făcut tot până în 15 ianuarie?

Valeriu Gheorghiță: Pentru echipele care intră în activitate, cu siguranță, dar este o etapă continuă, practic, este un proces dinamic, chiar și acest lucru se poate repeta, procedurile, repet, sunt gata şi toată lumea le poate evalua și, de asemenea, prelucra în momentul acesta.

Reporter: Am o întrebare. În timp ce lideri politici din lume se vaccinează şi dau un exemplu, aş vrea să vă întreb dacă dumneavoastră considerați dacă liderii politici din România, nu dau nume, ar contribui la pozitiv la campania dumneavoastră de vaccinare. Şi, doi, dacă aveţi o situaţie a cadrelor medicale din ţară care refuză vaccinarea şi dacă v-aţi gândit la nişte măsuri?

Valeriu Gheorghiță: În ceea ce priveşte prima întrebare, pot să vă reamintesc faptul că avem o strategie de vaccinare, care prevede cât se poate de clar etapele, cele trei etape și categoriile de personal deservite de fiecare etapă. Atât timp cât avem aceste lucruri stabilite și adoptate printr-o Hotărâre de Guvern, respectiv, prin CSAT, cred că aceste etape trebuie respectate. În ceea ce privește creșterea nivelului de încredere a populației în procesul de vaccinare, cred că rolul cel mai important îl are comunicarea și informarea, comunicare care trebuie continuată și crescută nu doar de la nivelul Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea, ci toți profesioniștii din sănătate care fac parte din corpul medical în cea mai largă a lui definiție sunt parte proactivă a procesului de comunicare și de informare. Trebuie să ținem cont de faptul că persoanele, pacienții, în general, se adresează medicului de familie sau medicului în care au cea mai mare încredere. Deci, din acest punct de vedere, noi am și finalizat etapele, dacă vreți, de webinarii științifice cu Universitățile de Medicină și Farmacie; din acest punct de vedere a fost un număr mare de participanți; aceste tipuri de webinarii științifice și conferințe medicale vor fi repetate și vor fi ținute în continuare; iar în ceea ce privește rata de vaccinare în rândul personalului medical este de la sine înțeles şi nu ne așteptam să fie de sută la sută; fiecare are motivele lui pentru care dorește să se vaccineze și, respectiv, cei care nu doresc, cu siguranță au niște motive pentru care nu fac acest lucru. După cum știm, studiile din momentul de față arată un procent de circa 30 – 35% dintre persoane care, în momentul de față, ezită sau doresc să amâne decizia în ceea ce privește vaccinarea. Cred că în acest caz este important să continuăm demersurile de comunicare și de informare, pentru că decizia de a amâna sau ezitarea nu reprezintă, dacă vreți, un refuz, ci reprezintă o nevoie reală de mai multă informare pe tema acestui subiect.

Reporter: Spuneați dumneavoastră că etapa a doua va începe undeva după 15 ianuarie, premierul spunea astăzi că de săptămâna viitoare. Sunt gata centrele, nu sunt gata, pentru etapa a doua? Sunt autorități locale în apropiere de București care spun că nu sunt gata cu amenajarea, nici cu avizele.

Valeriu Gheorghiță: Etapa a doua a campaniei de vaccinare, așa cum am spus, începe cu vaccinarea persoanelor care sunt, în momentul de față, internate în centrele medico-sociale. Din acest punct de vedere, vaccinarea se realizează cu echipe mobile, deci, legat de acest aspect, lucrurile clar sunt în timp și vor fi respectate. În ceea ce privește echiparea propriu-zisă a celorlalte centre de vaccinare și obținerea avizelor necesare, acest lucru va fi finalizat în perioada zilelor următoare și, rând pe rând, așa cum am mai precizat deja, în momentul în care un centru este gata, intră în funcțiune.

Reporter: A apărut un articol în presa locală că la Slobozia vaccinul ar fi ajuns în cutii de pizza. Știți despre această situație?

Valeriu Gheorghiță: Nu știu despre această situație. Cutiile care sunt livrate de producător sunt asemănătoare unei cutii de pizza, într-adevăr, dar conțin cele 195 de flacoane. Este doar o întâmplare să semene foarte mult, într-adevăr, cu o cutie de pizza; așa sunt ele livrate. Practic, un pachet conține cinci astfel de cutii, ceea ce înseamnă aproximativ 5.000 de doze.

Reporter: Bun, și despre implicarea medicilor de…

Reporter: O secundă. Deschid articolul despre care vorbește colega mea, sunt cutii de pizza, vă putem arăta fotografiile.

Reporter: Scuzați-mă că intervin, dar și eu mă uit la fotografie și scrie ”Pizza” pe cutie.

Reporter: /…/ niște cutii de pizza, vă trimitem link-ul, uitați-vă, dacă-mi permiteți să mă apropii, vă arăt fotografia…

Valeriu Gheorghiță: Am înțeles, vă cred. Dați-mi voie să vă spun că vă cred, nu știam acest aspect, însă cred că acest lucru nu are importanță, adică nu are legătură cu siguranța în care sunt transportate; este doar o modalitate în care sunt separate acele doze din pachetul inițial, din modalitatea de ambalare inițială. Important este să se respecte lanțul de frig, pentru că ele nu sunt transportate efectiv în cutii de carton, ci sunt în cutii frigorifice, cu dataloggere, care monitorizează în permanență temperatura. Iar acest lucru se poate proba în orice moment, pentru că este o datorie a noastră de a asigura condițiile lanțului de frig.

Reporter: Și despre implicarea medicilor…

Valeriu Gheorghiță: Sigur, vor fi verificate.

Reporter: Pot eu să intervin, pentru că colegii de la Antena 3 au sunat deja managerul spitalului din Slobozia, care confirmă informația, spune că în mai multe spitale din Slobozia au ajuns dozele în acest fel, pentru că au fost fracționate astfel de Direcția de Sănătate Publică de acolo.

Valeriu Gheorghiță: Da, repet: important este să se respecte condițiile lanțului de frig și e mai puțin important că acel ambalaj provine dintr-o altă sursă. Cred că asta este nerelevant din punctul meu de vedere.

Reporter: Bun și să revenim la medicii de familie care sunt implicați în procesul de vaccinare. Vă ziceam și de dimineață că sunt refuzuri din partea medicilor de familie. Nu faceți liste deja cu cine vrea să se implice în procesul de vaccinare, ca să știm de la început pe cine ne bazăm şi pe cine nu ne bazăm?

Valeriu Gheorghiță: Acest lucru se desfășoară deja, de la nivelul Direcțiilor de Sănătate Publică, bineînțeles că se dimensionează numărul persoanelor care fac parte din echipele de vaccinare, în funcție de numărul centrelor de vaccinare care se vor înființa în fiecare județ. Am avut discuții pe această temă, marea majoritate a județelor nu au probleme în ceea ce privește resursa umană.

Reporter: Şi, atunci, avem niște date, știm numărul acestora?

Valeriu Gheorghiță: Am precizat și cu alte ocazii, însă, repet, vorbim de aproximativ 2.000 de medici, aproximativ 6.000 de asistenți medicali și aproximativ 2.000 de registratori la nivel național.

Reporter: Domnule preşedinte, v-aş ruga să ne explicați ce soluții aveţi pentru dozele care rămân nefolosite la nivelul centrelor, în aşa fel încât acestea să nu fie irosite şi să fie folosite în condițiile de siguranţă, să nu se deterioreze?

Valeriu Gheorghiță: În momentul în care, pe perioada zilei, constatăm că avem mai multe doze decât cele care erau prevăzute pentru a fi administrate în ziua respectivă, trebuie să ne uităm, pe de o parte, la intervalul de stabilitate pe care îl au acele doze, ținând cont de faptul că vorbim de circa 120 de ore, deci, practic, cinci zile, dacă am reconstituit un flacon și am apucat să administrăm o singură doză unei singure persoane și vedem că nu mai avem pe nimeni și ne mai rămân patru doze, atunci ținem cont de faptul că flaconul reconstituit are o stabilitate la temperatura camerei de șase ore și putem chema din persoanele de a doua zi, care sunt deja programate și care se pot prezenta la centrul de vaccinare, ținând cont că vorbim de patru persoane, practic.

Reporter: Aş dori să ne mai transmiteți, dacă este posibil, care este ordinea prioritizării la vaccinare în rândul celor 4 milioane de persoane expuse riscului de îmbolnăvire, cei despre care vorbeați mai devreme.

Valeriu Gheorghiță: Sunt persoanele cu vârsta peste 65 de ani şi persoane cu boli cronice, din mai multe categorii: obezitate, diabet zaharat, bolile cardiovasculare, bolile pulmonare cronice, bolile renale cronice, persoanele cu condiții de imunodepresie, prin boală sau prin tratament, pacienți aflați post-transplant, pacienții cu neoplazii, cu tumori cu cancer în evoluție, sunt principalele categorii recunoscute de Organizația Mondială a Sănătății. Pot să vă spun că am transmis această adresă către comisiile de specialitate din Ministerul Sănătății, respectiv, Colegiul Medicilor din România, tocmai pentru a valida aceste categorii de risc și, ulterior, a le include în lista de prioritizare a persoanelor în vederea vaccinării.

Reporter: O completare la întrebare. Menționați pacienții cu boli oncologice, în rândul lor sunt tot felul de discuții, că pot să se vaccineze, nu pot să se vaccineze, sunt discuții la nivelul persoanelor cu boli cu tulburări de coagulare a sângelui, care încă nu au foarte clare aceste informații, dacă este sigur pentru ei să se vaccineze sau nu, ce le transmiteți?

Valeriu Gheorghiță: Sunt două aspecte pe care aș vrea să le dezbatem, cel legat de persoanele cu condiții de imunodepresie, prin acest gen de afecțiune nu este vorba de contraindicația de administrare a vaccinului, ci faptul că nu știm cât de prompt va fi răspunsul imun după vaccin, dar este un aspect care este valabil pentru toate vaccinurile și nu în mod particular pentru vaccinul împotriva COVID-19, cu mențiunea doar a vaccinurilor care nu includ virusuri vii atenuate, adică virusuri sau alte tipuri de agenți patogeni atenuați, care se pot redeștepta, dacă vreți, la persoanele sever imunodeprimate. Dar în cazul vaccinului împotriva COVID-19 nu există o precizare legată de contraindicații la această categorie de persoane, în schimb, ceea ce nu putem ști și ceea ce este precizat inclusiv în recomandările din rezumatul caracteristicilor produsului, nu putem anticipa care este nivelul de protecție pe care îl va obține respectivul pacient după vaccin, având în vedere că răspunsul propriu al imunității, al organismului este deficitar.

În ceea ce privește tulburările de coagulare, fie printr-o boală, fie induse terapeutic la persoanele care urmează tratamente anticoagulante, dimensiunea acului care se folosește pentru administrarea vaccinului este foarte mică, vorbim de ace de circa 23G, adică trauma pe care o produce este nesemnificativă, însă din precauție la pacienții care au tulburări severe de coagulare, aici trebuie să amânăm administrarea vaccinului și în colaborare cu medicul cardiolog sau hematolog vom lua decizia potrivită pentru pacientul respectiv.

Reporter: Vizavi de situaţia din Găeşti, voiam să vă mai întreb, vorbeaţi despre un management defectuos, dar mai exact la ce ne referim, la faptul că au fost cerute mai multe doze decât medici înscrişi pentru a primi serul sau care a fost situaţia mai exact acolo?

Valeriu Gheorghiță: Nu, eu cred că, dacă anticipăm că ne vor rămâne doze şi vor expira, putem să chemăm persoane care sunt programate a doua zi şi care aparţin lucrătorilor din sistemul medical şi social. La acest lucru m-am referit, adică cred că putem gestiona la nivelul unui centru de vaccinare aceste aspecte, încât să reducem la minimum posibil riscul să ne expire într-adevăr dozele pe care le avem sau care sunt deja reconstituite. Asta nu este un motiv să afirmăm că putem vaccina pe oricine. Repet, nu acest lucru este problema. Până la urmă, foarte bine că au fost vaccinate respectivele persoane. Important este cum corectăm aceste lucruri încât cei care au cea mai mare nevoie în momentul de faţă de acest tip de vaccin să aibă acces la el.

Reporter: Şi o altă întrebare, legată de cadrele didactice, voiam să vă întreb dacă în etapa a doua profesorii vor reprezenta o categorie prioritară în vaccinare?

Valeriu Gheorghiță: Da, este prevăzut în strategia de vaccinare, personalul din învăţământ este inclus în personalul care deserveşte activităţile esenţiale.

Reporter: Foarte multe persoane cu vârsta de peste 50 de ani iau anticoagulante ca urmare a unor afecţiuni cardiovasculare. Aceste persoane se pot vaccina?

Valeriu Gheorghiță: Răspunsul este similar cu ceea ce am răspuns anterior, sunt două tipuri sau două clase mari de medicamente care produc, dacă vreţi, sau sunt asociate cu un risc de sângerare, vorbim de medicamentele antiagregante, plachetare, de tipul aspirina sau alţi derivaţi. Din acest punct de vedere nu există o contraindicaţie, dar la pacienţii care iau tratamente anticoagulante propriu-zise dicumarinice sau alte tipuri de anticoagulante, repet, prin colaborare cu medicul cardiolog, medicul curant al pacientului respectiv, se poate lua cea mai bună decizie pentru administrarea vaccinului respectiv. Nu este singura situaţie, trebuie să înţelegem că avem un program naţional de vaccinare pentru multe alte tipuri de vaccinuri şi în fiecare caz se pot găsi soluţii pentru a se asigura accesul persoanei respective la vaccinare, sigur, menţinând siguranţa pacientului în primul rând.

Reporter: Atunci când aţi prezentat strategia, vorbeaţi de 500.000 de oameni în etapa 1, persoane cartagrafiate în sistemul medical. Acum ne vorbiţi de 250.000. Asta înseamnă că un medic din doi, un angajat din sistemul sanitar din doi, refuză să se vaccineze?

Valeriu Gheorghiță: Persoanele care sunt în momentul de faţă estimate a fi circa 250.000 nu reprezintă persoanele care doresc să se vaccineze, ci reprezintă eşantionul estimat real al persoanelor din etapa întâi, la care noi avem în momentul de faţă date. În ceea ce priveşte numărul estimat iniţial, aşa a reieşit, însă în momentul în care am reevaluat toate aceste date, respectiv angajaţii din sistemul medical şi social, acesta este numărul estimat pe care îl avem. Chiar dacă va fi mai mult sau mai puţin, pe noi ne interesează să creăm accesul fiecărei persoane din această etapă la vaccinare, indiferent că vorbim de un număr mai mare de persoane sau mai mic.

Reporter: O cifră concretă avem acum?

Valeriu Gheorghiță: Nu putem vorbi de o cifră concretă, este o estimare de circa 250.000 de persoane.

Reporter: Bun. Întrebarea doi este următoarea: aţi vorbit de 366 de centre de vaccinare, ieri premierul Cîţu vorbea de 230 de centre deschise ieri. De unde vine această diferenţă?

Valeriu Gheorghiță: Astăzi, de pildă, sunt 251 de centre unde se vaccinează. Mâine s-ar putea să fie mai multe sau mai puţine, repet, sunt centre care îşi vaccinează personalul propriu şi atunci când au terminat de vaccinat personalul propriu cu prima doză, ele nu mai înregistrează activităţi de vaccinare, deci, de aici reiese cifra care variază de la o zi la alta, pentru că vorbim de centrele care vaccinează propriu-zis şi care înregistrează persoane vaccinate în ziua curentă, în care facem raportarea.

Reporter: În primul rând, aş vrea să ne explicaţi un pic ce întreba şi colega de la ANTENA 3 legat de profesori. Aveţi în strategie prevăzut, ai făcut nişte calcule, când exact vor fi imunizaţi profesorii din România şi câţi dintre ei?

Valeriu Gheorghiţă: Câţi dintre ei nu pot să vă dau un răspuns ferm. Vorbim de datele pe care cu siguranţă le ştiţi şi dumneavoastră, de un procent de intenţie de vaccinare de circa 50%, vom vedea în final care va fi intenţia reală de vaccinare şi, efectiv, persoanele care se vor vaccina din acest domeniu al învăţământului. Ceea ce ţine de noi şi de organizarea campaniei de vaccinare este să creăm mediul favorabil prin care aceste persoane, dacă doresc să se vaccineze, să aibă acces la vaccinare. Momentul exact în care se va întâmpla acest lucru şi accesul personalului din învăţământ urmează a fi stabilit în perioada următoare, dar şi aici lucrurile nu trebuie privite matematic, pentru că vorbim de un proces dinamic şi care depinde de ritmul de livrare, repet, al dozelor de vaccin şi de adresabilitatea persoanelor către centrele de vaccinare.

Reporter: Insist cu o întrebarea, pentru că e o problemă reală în societate. Sunt foarte mulţi părinţi, profesori, care doresc să se reîntoarcă în şcoală şi care îşi puneau speranţele în vaccin. La această oră, dumneavoastră sau colegi ai dumneavoastră, pot avansa, măcar estimativ, o dată la care ştim, dacă tot spuneţi că i-aţi trecut în categorie prioritară pe profesori, de când începem măcar să-i numărăm şi de când am putea să-i imunizăm?

Valeriu Gheorghiţă: În ceea ce priveşte catagrafia personalului care doreşte să se vaccineze din sistemul de învăţământ, din ceea ce ştiu din discuţiile cu Ministerul Educaţiei, urmează să se trimită acest tip de chestionar în vederea evaluării intenţiei de vaccinare tocmai pentru a dimensiona cât mai aproape de realitate numărul persoanelor care doresc, în final, să se vaccineze, iar ca termen realist aş putea spune, probabil început de februarie, sfârşit de lună ianuarie.

Reporter: Următoarea mea întrebare este şi pentru dumneavoastră, dar şi pentru domnul secretar de stat Baciu, pentru că tot domnia sa se ocupa, la Ministerul Sănătăţii, de această chestiune legată de COVID. În momentul în care am discutat despre testele rapide, testele antigen, care nu erau bune acum 10 luni, de astăzi începem să le raportăm în buletin. A luat ceva vreme până când, spre exemplu, pe povestea testelor, privatul a fost primit în această ecuaţie. De data aceasta, având experienţa testării, când vine vorba despre vaccinare, ştiţi exact cum stăm cu sectorul privat? Când ar putea să intre în această poveste, dacă şi în ce condiţii?

Valeriu Gheorghiţă: La ce vă referiţi cu sectorul privat?

Reporter: Sunt clinici private care deja şi-au arătat disponibilitatea de vaccinare, o parte dintre ele deja îşi vaccinează angajaţii, de câteva zile.

Valeriu Gheorghiţă: Foarte bine că fac acest lucru. Personalul din sistemul medical privat se poate adresa către centrele de vaccinare unde au fost arondate în vederea vaccinării şi, de asemenea, sunt unităţi medicale private unde au fost organizate centre de vaccinare, cum este, nu ştiu dacă e…

Reporter: Nu, daţi-ne datele, ca să ştim despre ce discutăm, câte sunt.

Valeriu Gheorghiţă: Rețeua Regina Maria şi, de asemenea, urmează a fi înfiinţate, sunt în curs de evaluare şi alte unităţi medicale, care pot să asigure circuitele funcţionale. Nu este vorba de o reticenţă a DSP vizavi de organizarea uni centru de vaccinare în aceste unităţi medicale private, ci de îndeplinirea unor condiţii în care să se respecte un circuit funcţional, în sensul în care în acel spaţiu nu trebuie să fie persoane care vin, de pildă, cu o simptomatologie în vederea unei consultaţii medicale şi persoane care stau alături, la un alt cabinet, care doresc să se vaccineze. Deci, din acest punct de vedere, trebuie circuite complet separate. La acest moment, se face această evaluare, tocmai pentru a se putea înfiinţa, într-un termen cât mai scurt, aceste centre de vaccinare.

Reporter: Întreb asta în ideea în care sunt din ce în ce mai mulţi oameni care nu sunt prinşi în prima şi a doua categorie, adică oameni, la fel ca mine şi ca dumneavoastră, care suntem sub 65 de ani, în perfectă stare de sănătate, dar care îşi doresc foarte mult această imunizare. Vorbim, dincolo de profesori, de oameni de business, de artişti, de sportivi. Pentru ei, pentru mine, personal, care e orizontul de aşteptare şi unde mi-aş putea face vaccinul, dacă spuneaţi că şi privatul ar putea prelua o parte?

Valeriu Gheorghiţă: Deja avem, din cele peste 930 de centre de care vă vorbeam pentru etapa a doua, o parte dintre unităţi medicale private care şi-au exprimat disponibilitatea de a organiza centre de vaccinare. Deja parte dintre ele sunt incluse, evaluate de către Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene. Repet, disponibilitatea unui furnizor privat de servicii medicale de a organiza un centru de vaccinare va fi… practic, se va da curs acestei disponibilități dacă se pot îndeplini condițiile de siguranță pentru derularea activităților de vaccinare. Sunt prevăzute…

Reporter: Asta am înțeles, dar îmi dați mie un orizont de așteptare, mie personal, când aș putea să fac vaccinul, nefiind în niciuna dintre categoriile prioritare?

Valeriu Gheorghiță: Vorbim de luna aprilie, foarte probabil începutul lunii aprilie.

Reporter: Și acolo mergem după alte reguli? Adică, cum vom proceda? Dăm toți buluc cei care vrem?

Valeriu Gheorghiță: Există o arondare geografică, adică, vă veți programa în centrul cel mai apropiat de domiciliul dumneavoastră, fie domiciliul de rezidență, unde locuiți efectiv, fie din cartea de identitate. Însă, dacă pentru prima doză, vă dau un exemplu, sunteți într-o localitate și știți programul că peste 28 de zile veți fi în altă localitate, din cauza locului de muncă, atunci vă puteți selecta rapelul în localitatea respectivă.

Reporter: Apropo de asta, știți că deja sunt probleme la medicii rezidenți, care au fost înscriși într-o parte, pentru că, potrivit strategiei, ei sunt în spitalul plătitor trecuți pe liste, dar, de fapt, lucrează la distanță.

Valeriu Gheorghiță: Lucrurile aici au fost clarificate și a fost și eliberată o instrucțiune în acest sens. Medicii rezidenți și studenții vor fi vaccinați în spitalele unde își desfășoară activitatea propriu-zis și nu ține de spitalul care este plătitor sau îndrumător. Chiar dacă astăzi am un stagiu de o lună și îmi fac prima doză, rapelul mi-l voi face în spitalul în care mă regăsesc la momentul efectuării activităților practice.

Reporter: Promit că mă opresc aici, dar povestea asta cu cutiile de pizza mie mi se pare, așa, dintr-un alt film și văd că sunt și foarte multe comentarii în online și poate de aceea am putea clarifica până la capăt. Cine verifică faptul că eu transport vaccinul într-o cutie de pizza, că se respectă sau nu lanțul de frig? Că asta spuneați: atâta vreme…

Valeriu Gheorghiță: Numai puțin. Acele cutii sunt puse într-o cutie frigorifică, calificată, care prezintă un data logger care monitorizează în permanență temperatura. Acele informații legate de respectarea condițiilor de temperatură sunt descărcate în calculator și se pot practic vedea pe tot parcursul pe care acel vaccin îl parcurge de la momentul în care pleacă din frigider până la momentul în care ajunge în centrul regional. Evident că la preluarea dozelor de vaccin în centrul regional există un proces verbal de predare-preluare și există un aviz de însoțire al acestor doze, unde este obligatoriu să se specifice și să se verifice respectarea condițiilor de temperatură.

Reporter: Am înțeles.

Reporter: Voiam să vă întreb în legătură cu un demers care este acum discutat în Marea Britanie, în Germania, în Danemarca cu privire la amânarea rapelului, tocmai pentru ca mai mulți oameni să fie vaccinați într-o primă etapă. Voiam să vă întreb dacă acest lucru este măcar luat în discuție în acest moment în România.

Valeriu Gheorghiță: Avem și noi cunoștință de această decizie sau discuție din Marea Britanie. Pot să vă spun că, la acest moment, decizia este aceea de a respecta exact recomandările prevăzute în autorizarea de punere pe piață eliberată de Agenția Europeană a Medicamentului. Dacă Agenția Europeană a Medicamentului va face alte recomandări, aceleași lucruri vor fi respectate și în România; însă, cred că este important în momentul de față să respectăm cât se poate de bine medicina bazată pe dovezi.

Reporter: Și încă o clarificare, dacă îmi permiteți, persoanele care nu sunt asigurate în acest moment în sistemul de sănătate pot beneficia de vaccin?

Valeriu Gheorghiță: Pot beneficia de vaccinare.

Reporter: Și există cumva vreun risc mai mare de a avea reacții adverse în cazul persoanelor peste 65 de ani și, de asemenea, persoanelor cu alergii?

Valeriu Gheorghiță: Nu, dimpotrivă, datele din studii au arătat că persoanele din categoria peste 60-65 de ani au înregistrat procentual un număr mai mic de reacții adverse comparativ cu grupa de vârstă mai tânără, pentru că vorbim de un alt tip de răspuns imun, practic de o reactogenitate și de un trigger mult mai accentuat al răspunsului imun la persoanele tinere. Deci, dimpotrivă, persoanele tinere înregistrează mai des disconfort local, mai des durere la locul de administrare, decât persoanele peste 60 de ani sau peste 65 de ani.

Reporter: Mulțumesc!

Reporter: Aș vrea să mă întorc la cazul din Găești, care a fost semnalat astăzi de Realitatea Plus, și vreau să vă spun că managerul spitalului i-a transmis inclusiv reporterului cu care a discutat că, dacă dorește, poate veni în spital să se vaccineze. Ce vreau să vă întreb este următorul lucru: ce se va întâmpla cu persoanele care s-au vaccinat și ieri și astăzi acolo, care nu erau cadre medicale, cu privire la rapelul pe care ar trebui să îl primească peste 20 de zile? Li se asigură un rapel peste aceste 20 de zile sau vorbim, cu alte cuvinte, de un vaccin irosit astăzi?

Valeriu Gheorghiță: Este o întrebare foarte bună și mă bucur că ați adresat această întrebare. Este firesc și normal să se asigure persoanei respective și doza de rapel. Practic, este important – repet – să respectăm siguranța pacientului și să asigurăm beneficiile maximale pentru respectiva persoană dacă a fost vaccinată. Nu acest lucru este, dacă vreți, nu acest aspect reprezintă o problemă, ci faptul că anumite activități, realmente, țin de capacitatea noastră de a ne organizat la nivelul unui centru de vaccinare și cred că aceste lucruri punctual trebuie și vor fi îmbunătățite.

Reporter: Luați în calcul să modificați protocolul la nivel de Comitet pentru Vaccinare, întrucât vorbeați despre posibile vaccinuri care ar trebui să nu fie irosite, astfel încât dacă rămân la finalul unei zile mai multe doze să poată fi folosite și pentru alte persoane care nu sunt cadre medicale?

Valeriu Gheorghiță: Ar trebui să vă menționez încă o dată faptul că prin doză irosită nu înseamnă neapărat acele doze care rămân, practic, reconstituite și nefolosite. Din acest punct de vedere, ar trebui să se întâmple extrem de rar acest aspect, adică, din momentul în care eu am reconstituit un flacon cu cinci doze și am la dispoziție șase ore să administrez acele doze, cred că, printr-o organizare bună, repet, pot să chem persoanele care sunt programate a doua zi sau persoanele din unitatea mea care doresc să se vaccineze, evident, și care să beneficieze de vaccinare.

Reporter: Și dacă vorbim de persoane care sunt programate, dar din diverse motive nu mai pot veni pentru a li se administra vaccinul, ce se va întâmpla cu acestea doze?

Valeriu Gheorghiță: Cred că, dintr-o listă de 50-100 de persoane, sigur se vor găsi persoane care să dorească să vină să se vaccinez.

Reporter: Aș mai avea o întrebare cu privire la vaccinarea în mediul rural, pentru că știu că, de exemplu, când vorbim de localități izolate, nu sunt suficienți medici de familie. Ce se va întâmpla cu persoanele din aceste localități izolate? Veți avea suficiente echipe mobile care să ajungă, spre exemplu, la persoanele în vârstă sau putem să vorbim de pe acum despre un deficit de vaccinare în mediul rural, mai ales că persoanele din mediul rural, din ce am văzut, sunt destul de reticente cu privire la vaccinare?

Valeriu Gheorghiță: Este important, mai ales în aceste localități de care dumneavoastră vorbiți, să se implice Consiliile Locale și, în mod deosebit, Direcțiile de Asistență Socială, tocmai pentru a informa și a continua informarea persoanelor potențial care beneficiază de vaccinare. De asemenea, în ceea ce privește programarea acelor persoane din respectivele localități, prin intermediul Direcțiilor de Asistență Socială, acolo unde este cazul, se poate efectua programarea sau cu ajutorul aparținătorilor, celor din familie, care pot să efectueze programarea respectivă, și va fi disponibilă o posibilitate în care să se menționeze că persoana respectivă nu se poate deplasa la un centru de vaccinare și în momentul în care în regiunea respectivă, prin colaborare cu Consiliile Locale, sunt suficiente persoane care să se vaccineze, se va deplasa, practic, un centru mobil, care nu este totuna cu echipa mobilă, practic, un centru mobil, un ansamblu pe roți care se deplasează în localitatea respectivă și asigură accesul beneficiarilor la vaccinare.

Reporter: Așa cum știm, în mediul rural preotul este văzut ca un lider de opinie. Aș vrea să vă întreb dacă la nivel de Comitet sau de Guvern luați în calcul să discutați cu Patriarhia, spre exemplu, astfel încât să li se transmită și preoților faptul că vaccinul este sigur, astfel încât să fie vaccinați cât mai mulți oameni din mediul rural, pentru că există această reticență?

Valeriu Gheorghiță: Este adevărat. Am și făcut acest lucru acum câteva săptămâni; am avut o întâlnire cu reprezentanții celor 18 culte religioase din România, am discutat și am dezbătut pe tema vaccinării și am răspuns la cele mai importante întrebări. De asemenea, am trimis un material în acest sens ca suport pentru deservenții acestor culte religioase, tocmai din nevoia pe care și dumnealor au ridicat-o de a putea răspunde în mod informat la întrebările care vin din partea enoriașilor.

Reporter: Vă mulțumesc.

Reporter: Aș dori să vin cu o nouă întrebare, care completează prima întrebare: cum ne vom asigura că din rândul celor patru milioane de persoane care se vor programa în etapa a doua nu vor fi și oameni care nu se încadrează în categoria respectivă?

Valeriu Gheorghiță: Respectând criteriile de prioritizare, care vor fi prevăzute în platforma de programare. Eu aş vrea să vă reamintesc încă o dată faptul că ceea ce noi ne dorim este, în final, ca oamenii să se vaccineze. Nu este nicio tragedie dacă o persoană, două sau mai multe din etapa a treia vor fi vaccinate în etapa a doua. Nu trebuie să privim lucrurile într-o modalitate foarte strictă şi rigidă. Evident că nu putem avea un mecanism de control sută la sută eficient. Dar încercăm şi ne dorim ca cei care au cea mai mare nevoie de aceste tipuri de vaccin, în această perioadă, conform etapelor prevăzute în strategia de vaccinare, să beneficieze de acest tip de vaccin.

Reporter: Bună ziua! Vorbeaţi mai devreme despre un eşantion estimat de dumneavoastră, de autorităţi, la 250.000 de persoane în această primă etapă a campaniei. Aș vrea să vă întreb dacă avem în acest moment centralizat, în afara numărului de persoane care au fost vaccinate, și numărul persoanelor care s-au înscris până în acest moment? Chiar dacă procesul ştiu că este în derulare.

Valeriu Gheorghiță: Da, în derulare. Ieri ne-am uitat în platforma de programări și erau 50.000, peste 50.000 de persoane deja programate.

Reporter: Şi o a doua întrebare. Ştiu că avem o problemă ca ţară legată de încrederea în vaccin, sunt statistici care spun că avem unul dintre cele mai puternice curente antivaccin din Europa, din păcate. Voiam să vă întreb dacă consideraţi că, aşa cum arată acum, campania de informare este suficientă în acest context?

Valeriu Gheorghiță: Cu siguranţă sunt foarte multe aspecte care necesită a fi intensificate şi îmbunătăţite, ceea ce vom şi continua în perioada următoare, prin toate canalele, inclusiv, dacă îmi permiteţi, cu sprijinul dumneavoastră, cred că este important ca mass media să fie parte activă a procesului de comunicare și de informare corectă şi transparentă a tuturor persoanelor, care au nevoie de informaţii din surse sigure, din surse verificate şi validate ştiinţific. Da, acest aspect care ţine de comunicare şi de informare cu siguranță necesită a fi amplificat și intensificat în perioada următoare. Toate lucrurile acestea au fost făcute gradual și acest lucru l-am discutat inclusiv cu reprezentanții Organizației Mondiale a Sănătății, de o informare, dacă vreți, etapizată, pentru că altfel creăm un nivel de așteptare foarte mare, în condițiile în care realmente, așa cum discutam anterior, persoane din etapa a treia se vor vaccina în luna aprilie. Deci, din acest punct de vedere, campania de comunicare și de informare trebuie și ea dozată corespunzător cu strategia propriu-zisă de derulare a campaniei de vaccinare. Dar cu siguranță sunt foarte multe activități care necesită a fi intensificate, amplificate, îmbunătățite în ceea ce privește informarea beneficiarilor.

Reporter: Am înţeles. Şi v-aţi gândit, concret, ce aţi putea face în plus? Adică, dincolo de intensificare, ce înseamnă concret această intensificare?

Valeriu Gheorghiță: Aş vrea să îl las pe domnul secretar de stat Andrei Baciu, care este implicat în derularea campaniei de comunicare şi de informare.

Andrei Baciu: În primul rând aş dori să vă spun câteva lucruri despre ce s-a făcut până în acest moment. O echipă de experţi în comunicare, experţi în combaterea fake news-ului au desenat, în primul rând au analizat o poză de moment a situației și cu privire la vaccinare, percepția vaccinării în România, ulterior au desenat o strategie de comunicare în acest sens. Așa cum spunea și domnul doctor Valeriu Gheorghiță, această strategie a fost desenată proporțional cu desfășurarea campaniei de vaccinare. Evident că există activități transmise segmentat pentru fiecare categorie, pentru fiecare canal de comunicare. După cum probabil aţi și văzut în spațiul public, atât pe televizor, cât și pe radio, cât și în presa scrisă, există și platforma respectivă, există şi o prezență în spațiul online, pe rețele de comunicare, însă aş menționa un aspect important, strategia de vaccinare a demarat cu această primă etapă a personalului medical, iar aici am avut activități specifice care au fost desfășurate pe parcursul lunii decembrie înainte de a începe procesul de vaccinare. Am avut mai multe webinarii, cu toate Universitățile de Medicină și Farmacie. Am avut webinarii cu primele 10 spitale de boli infecțioase înainte ca acestea să demareze procesul de vaccinare. Am avut webinarii cu, practic, toți profesioniștii, reprezentanții, organizațiile care reprezintă în mare parte din profesioniștii din domeniul sănătății. Ne dorim să continuăm aceste webinarii. Au fost adresate varii tipuri de teme în aceste discuții, care au fost interactive, pe de o parte, aspecte ştiinţifice, pe de altă parte, aspectele legate de comunicarea cu pacienții, comunicarea cu populația generală. Au fost prezentate update-uri cu privire la campania de vaccinare efectivă. Şi, bineînțeles, așa cum vă spuneam, a fost o discuție interactivă, pentru că pentru noi a fost foarte important feedback-ul pofesioniștilor din domeniul sănătății și ne-am dorit și ne dorim în continuare să putem să oferim toate răspunsurile la toate întrebările care se ivesc. Deci, am avut un focus special pentru această primă categorie, primă etapă a vaccinării și, evident, ne vom adapta toate activitățile de comunicare în funcție de derularea campaniei de vaccinare.

Valeriu Gheorghiță: Aș vrea să mai fac o scurtă precizare. Mi s-a transmis acum că sunt în următoarele 20 de zile peste 150.000 de persoane deja programate.

Reporter: Apropo de comunicare, până la comunicarea cu publicul, despre care discutați, cea cu media, poate o clarificăm un pic. Cine e, până la urmă, comunicatorul oficial? Avem sau nu avem o voce unică, pentru că noi toți, cred că nu greșesc dacă spun, ne uităm în patru grupuri de WhatsApp diferite, vorbim cu oameni de la mai multe instituții. E destul de dificil să transmitem și noi către public uneori o informație corectă, completă și la timp. Rămâne așa, vom comunica pe tot parcursul campaniei la modul acesta, sau schimbați ceva și aici?

Andrei Baciu: Și aici ne dorim să intensificăm și să îmbunătățim lucrurile. Sunt cele două grupuri care au fost create special pentru activitatea de vaccinare și se vor calibra toate aceste activități, astfel încât să devenim din ce în ce mai eficienți, dar vom comunica în următoarele zile pe acest subiect, punctual.

Reporter: Și m-aş întoarce un pic la întrebarea colegului meu de la Mediafax, era estimată o jumătate de milion de medici, asistenți medicali, brancardieri, infirmieri și am ajuns la 250.000. Care era până la urmă cifra corectă? Pentru că tot dumneavoastră, oficialitățile, ați aruncat-o în piața publică. Adică, ce s-a întâmplat? Ori e corect, cum spune colegul meu, doar jumătate din personalul medical își dorește imunizarea și face ceva în acest sens…?

Valeriu Gheorghiță: Numărul estimat al persoanelor din prima etapă nu are legătură cu intenția de vaccinare, am mai spus și repet încă o dată acest lucru…

Reporter: Tocmai de-asta insist cu întrebarea, ca să ne clarificăm cum ne uităm la aceste cifre, ce ne spun ele?

Valeriu Gheorghiță: Deci, vorbim în momentul de față de circa 250.000 de persoane care au un contract de muncă încheiat efectiv cu diverse unități medicale – publice, de stat și private – și, de asemenea, în momentul de față, dacă eșantionăm numărul total, de pildă, al studenților la medicină și farmacie care sunt incluși în etapa întâi, sunt circa 70.000 de studenți în toată țara, în toate universitățile de medicină și farmacie. În momentul în care am vorbit de circa 250.000 de persoane facem referire strict la lucrătorii angajați din sistemul medical public, privat și sistemul social.

Reporter: Câți dintre aceștia sunt eligibili pentru vaccinare?

Valeriu Gheorghiță: Eligibili, să redefinim, înseamnă persoane care nu au contraindicații, care nu sunt în cursul de evoluție a bolii sau care nu au trecut în ultima lună prin acest tip de infecție. Putem să spunem că procentul de persoane din rândul lucrătorilor din sistemul medical care au trecut deja prin infecția cu SARS-CoV-2 este estimat la circa 15%, în general, diferă de la o unitate medicală la alta. Practic, probabil că ajungem la un procent realist de circa 70 – 80%.

Reporter: Aș mai avea eu o întrebare: sunt oameni care vor să știe cum vor fi vaccinate persoanele de peste 65 de ani, și nu numai, care sunt imobilizate la pat din cauza anumitor boli?

Valeriu Gheorghiță: Prin echipe mobile de vaccinare, care se vor deplasa la domiciliul respectivei persoane, în colaborare cu medicul de familie, care ține evidența fiecărei persoane, sau a Direcției de Asistență Socială, dacă respectiva persoană nu are medic de familie, și se stabilește ziua în care o echipă mobilă se va deplasa și va efectua activitatea de vaccinare.

Reporter: Înscrierea pentru aceste persoane se face așa cum știm?

Valeriu Gheorghiță: Prin Direcția de Asistență Socială sau prin medicul de familie sau, dacă se stabilește numărul persoanelor care sunt în această condiție, se poate efectua vaccinarea propriu-zisă și, ulterior, persoanele respective sunt înscrise în Registrul Electronic Național al Vaccinărilor.

Reporter: Dacă mai îmi permiteți și mie o precizare referitor la persoanele cu alergii, există vreun risc pentru ele, pot face vaccinarea fără nici fel de problemă?

Valeriu Gheorghiță: Riscul de reacție alergică este la orice tip de medicament sau de vaccin pe care noi îl folosim. Istoricul de reacție alergică al unui pacient contează pentru vaccinarea împotriva COVID-19, dacă vorbim într-adevăr de o reacție alergică cunoscută la unul dintre componentele prevăzute în acest tip de vaccin. Pot să vă spun, din discuțiile pe care le-am avut cu reprezentanții Ministerului Sănătății din Israel, au peste un milion de persoane vaccinate, inclusiv persoane care au antecedente de reacții alergice, și nu s-au înregistrat reacții alergice majore în niciunul dintre cazurile respective. Deci, riscul, per ansamblu, de reacție alergică este foarte redus. Dar noi trebuie să știm ceea ce avem de făcut atunci când, Doamne ferește, se întâmplă acest tip de reacție alergică.

Reporter: Pot să mai adresez eu o ultimă întrebare, promit să mă opresc aici. Apropo de raportarea pe care o primim în fiecare zi la ora 13:00, urma să fie introdus și numărul testelor rapide? M-am gândit că, dacă este doamna doctor Adriana Pistol aici, poate profităm de ocazie și ne lămurim cu asta, de când ar urma să fie raportate și rezultatele acestor teste, pentru că domnul premier Cîțu ne vorbea despre data de 5, cred că au existat și declarații de la dumneavoastră, de la Ministerul Sănătății, domnule Baciu, în care era avansată această dată.

Andrei Baciu: Într-adevăr, aș prefera să comunicăm în viitorul imediat apropiat pe acest subiect. Astăzi este despre procesul de vaccinare, despre campania de vaccinare și, eventual, putem să discutăm la finalul acestei conferințe de presă.

Valeriu Gheorghiță: Vă mulțumim frumos pentru prezență. Ne revedem săptămâna viitoare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.