Muzeul Național de Istorie a României în parteneriat cu Colecțiile „Emilian Radu Collections” anunță apariția catalogului „DE IDENTITATE. SCRIPTA ET IMAGINES HISTORIAE DACOROMANAE. SEC XV-XX”. Lucrarea este dedicată colecțiilor care au fost, în cea mai mare parte, expuse în cadrul unuia dintre cele mai originale și ambițioase proiecte expoziționale private din țară – expoziția „De la Țepeș la Brâncuși – 5 secole de istorie și cultură în spațiul românesc”, desfășurată la ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, în perioada septembrie-octombrie 2022.

Volumul bilingv (română-engleză), realizat și co-editat de colecționarul Emilian Radu împreună cu istoricul Ginel Lazăr (Muzeul Național de Istorie a României) reflectă istoria și cultura în spațiul românesc de-a lungul a cinci secole (sfârșitul secolului al XV-lea – începutul secolului al XX-lea). Lucrarea conține imagini color și texte explicative ale celor 357 de exponate – cărți, hărți, documente, gravuri și fotografii, între care o hartă a Daciei din 1490, o gravură din 1491 cu portretul lui Vlad Ţepeş cu titlul „Hystoria Dracole Wayda”, faimoasa gravură de sec. XVI a lui Mihai Viteazul, cărți vechi semnate sau editate de Honterus, Valaam, Dosoftei, Ivireanu sau Cantemir, hrisoave de secol XVI, XVII și XVIII, emise și/sau semnate de Mircea Ciobanul, Petru Cercel, Sigismund Bathori, Matei Basarab, Vasile Lupu, Constantin Brâncoveanu sau Nicolae Mavrocordat, un document semnat olograf de Alexandru Ioan Cuza în 1863, precum și fotografii ale Marii Uniri imortalizate de Samoil Mârza sau ale regalității lui Carol I și Ferdinand.

Personalitățile reper ale culturii române moderne, precum Ion Creangă, Mihai Eminescu, I.L. Caragiale și George Enescu, sunt prezente prin fotografii, cărți de primă ediție sau documente, iar Constantin Brâncuși printr-un autoportret fotografic, dar și prin desenul „Eva” (1937), publicat acum pentru prima dată. Clarificarea propriei identități istorice a colecționarului, cu rădăcini materne în Bobâlna transilvană și paterne în Șimnicul de Sus oltenesc, este, poate, cheia acestui demers editorial, prof. Alin Ciupală remarcând: „Dacă am cădea în capcana tentației de a vorbi despre cele mai importante elemente ale colecției, răspunsul ar fi cu siguranță unul singur: portretele fotografice ale părinților și ale celor patru bunici ai colecționarului. Recuperarea acestor piese a stat la baza proiectului de față, așa cum ne mărturisea însuși colecționarul. Să-l credem și să-l însoțim în aventura aceasta pe care dorește să o împărtășească alături de noi.”

Colecționarul Emilian Radu abordează chestiunea identității în general și a identității cultural-istorice românești în special, sugerând necesitatea unui efort suplimentar de cercetare istorică multidisciplinară a etnogenezei românilor. Cu referire la scenariul etnogenezei românilor, construit în diverse variante conflictuale, susținute de unii sau de alții dintre istoricii și lingviștii români sau străini, colecționarul concluzionează: „Multe dintre detaliile acestui scenariu trebuie încă cercetate multidisciplinar, astfel încât geneza etno-lingvistică a poporului român să iasă din zona de „mister” sau „miracol” și, astfel, să ne apropiem tot mai mult de adevărul istoric, care, oricare ar fi el, nu poate „învinge” realitatea României contemporane.”

Prof. Alin Ciupală apreciază curajul colecționarului „de a împărtăși cu noi bogăția extraordinară a colecției domniei sale, una fabuloasă, concentrată în jurul unor hărți, cărți rare, gravuri, fotografii și documente, mărturii deopotrivă ale trecutului, dar și ale pasiunii cu care au fost descoperite, achiziționate, restaurate și puse în valoare” și semnează unul din textele introductive ale catalogului.

De asemenea, istoricii prof. Adinel Dincă, Facultatea de istorie a Univesității Babeș-Bolyai din Cluj și dr. Ginel Lazăr, cercetător la Muzeul Național de Istorie a României din București, completează catalogul cu texte referitoare la colecție și colecționism.

Fișele științifice, care au fost sursa descrierii exponatelor prezentate în catalog și care urmează să fie valorificate și prin cercetări ulterioare (cu prioritate cele referitoare la documentele medievale), au fost realizate de către Gheorghe Lazăr, doctor în istorie (Institutul „Nicolae Iorga” al Academiei Române), dr. Ginel Lazăr și dr. Mihai Florea (Muzeul Național de Istorie a României), precum și de către Florian Dudaș, expert în bibliofilie.

Catalogul „DE IDENTITATE. SCRIPTA ET IMAGINES HISTORIAE DACOROMANAE. SEC XV-XX”, apărut la editura Magic Print, în condiții grafice deosebite, poate fi achiziționat din librării și online.