O digitalizare profundă sau o trecere completă la folosirea monedelor virtuale ar avea efecte dăunătoare asupra societății, printre care: o manipulare mai ușoară a banilor digitali, o monitorizare mai atentă a comportamentului oamenilor și introducerea unui sistem de prețuri dinamice în comerț în funcție de istoricul achizițiilor făcute de fiecare individ, sunt concluziile specialiștilor în finanțe, tehnologie, protecția datelor și drepturile omului, în cadrul unuia dintre cele mai mari evenimente despre viitorul banilor în România, organizat în București de Centrul Economic Austriac, ca parte din seria de evenimente globale Free Market Road Show, în parteneriat cu organizatorul local Ayn Rand Centre România.
Astfel, specialiștii prezenți la eveniment sunt de părere că o societate fără numerar nu ar fi una benefică pentru oameni, pentru că ar duce la încălcări ale autonomiei individuale și ale drepturilor omului.
Prezentă la dezbaterea despre viitorul banilor, Barbara Kolm, fondator Free Market Road Show, director al Centrului Economic Austriac și fost vicepreședinte al Băncii Naționale a Austriei, a explicat că o monedă națională digitalizată ar fi problematică din punct de vedere legal fiind produsă și implementată de stat, comparativ cu criptomonedele care sunt un produs privat și o invenție grozavă.
“Numerarul reprezintă libertatea de a acționa și a fost până acum singurul mijloc legal de plată. Avantajele numerarului sunt evidente, pe lângă anonimatul, tangibilitatea, simplitatea și finalitatea plății, stocarea și robustețea sa datorită independenței față de dispozitivele tehnice, în timp ce monedele digitale promit comoditate, eficiență și incluziune. Cu toate acestea, trebuie făcută o distincție între criptomonedele emise în mod privat, cum ar fi Bitcoin, și dezvoltarea monedelor digitale ale băncii centrale (CBDC). În peisajul în continuă evoluție al tehnologiei financiare, viitorul banilor se află la intersecția tradiției și inovării, companiile private FinTech conducând drumul. Viitorul banilor depinde și de valorile sociale care ne modelează sistemele financiare. Cu toate acestea, digitalizarea continuă a plăților prezintă atât oportunități, cât și provocări, variind de la o mai mare comoditate și securitate până la preocupări legate de protecția datelor și libertatea economică și individuală. Viitorul banilor constă în găsirea unui echilibru între eficiența furnizorilor privați de plăți digitale (monede) și încrederea durabilă și versatilitatea numerarului pe măsură ce societatea se îndreaptă către un sistem financiar mai conectat și mai incluziv”, a declarat Barbara Kolm.
Monede digitale, viața cu prețuri dinamice
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare. Cu toate acestea, această schimbare ar avea implicații profunde asupra modului în care oamenii interacționează cu banii și cu comercianții. Unul dintre aspectele majore este faptul că fiecare comerciant ar avea acces la o cantitate uriașă de date despre comportamentul nostru de cumpărare, ceea ce ar putea duce la stabilirea unor prețuri dinamice pentru produse. Aceasta este doar una dintre provocările și oportunitățile pe care le-ar aduce o societate fără cash.
“Sunt de părere că, la momentul actual în care se află societatea, moneda digitală nu poate fi o soluție viabilă full-time și nu putem renunța la moneda fizică. Din perspectiva dreptului la viață privată, o monedă virtuală acum va duce la niște încălcări destul de grave asupra autonomiei noastre individuale. De exemplu, va exista o amprentă digitală asupra tuturor cumpărăturilor pe care le-am face. Astfel, orice comerciant ar avea acces la informații și ar ști ce cumpără și de câte ori cumpără fiecare dintre noi, putând să stabilească prețuri în funcție de aceste aspecte, adică prețuri mai mari la anumite produse pe care le cumpără des. Este o problemă de confidențialitate a informației, dar și de moralitate și etică, datele fiind la o entitate privată. În plus, din punct de vedere GDPR, nu ar putea fi conformă existența unei monede virtuale”, a declarat Cristiana Deca, co-fondator Decalex Digital, companie specializată în protecția datelor, GDPR și cybersecurity.
“Ați dori ca viața oamenilor să funcționeze ca Uber, adică cu prețuri dinamice la produse și servicii? Asta ar putea genera AI-ul prin mai multă putere oferită, în special prin crearea de monede digitale. Inteligența artificială poate fi folosită în avantajul sau împotriva oamenilor. Prin avansul digitalizării, a influenței AI-ului și a digitalizării banilor, trebuie să conștientizăm că oamenii și comportamentul lor de achiziție vor fi monitorizați, așa cum se întâmplă acum cu activitatea pe social media unde totul este controlat de algoritmi. În lipsa reglementărilor GDPR pentru protecția datelor și utilizării AI în mod etic, social media ar fi manipulat autonomia oamenilor. Nu putem vorbi despre digitalizare fără protecția datelor pentru că este dreptul fundamental al oamenilor, prin urmare, avem dreptul să avem orice ne dorim în viață și acasă fără să fim monitorizați”, a completat Cristiana Deca.
Totodată, Mirela Pascu, fondator al asociației Ayn Rand Centre România, subliniază că oamenii ar trebui să aibă în continuare dreptul de a alege în general și în mod particular legat de modalitatea de plată.
“Probabil multă lume se întreabă ce au în comun banii, inteligența artificială și protecția datelor. Elementul comun este libertatea fundamentală a omului de a alege, deci de a fi om. Banii sunt o formă materială a principiului care spune că oamenii care își doresc să aibă de a face unul cu celălalt, trebuie să aibă de a face cu schimbul și să dea valoare în schimbul valorii. Banii sunt făcuți de cei care gândesc, de cei care decid și acționează creând valoare în baza a ceea ce ei gândesc. Banii sunt făcuți din efortul fiecărui om onest, fiecare în măsura posibilităților lui. Un om onest este omul care știe că nu poate consuma mai mult decât a produs. Banii făcuți onest sunt, deci, o manifestare a dreptului fundamental al proprietății private și nicidecum colective. Dreptul la proprietate privată este un drept fundamental al libertății omului și acest drept trebuie apărat pentru că deja se manifestă constant, fiind însoțit de acțiuni contrare lui atât în aria monetară, în aria așa zisei ”inteligențe” mai mult sau mai puțin artificiale, cât și în aria datelor noastre cu caracter personal”, a explicat Mirela Pascu, fondator al asociației Ayn Rand Centre România.
Va dispărea cash-ul?
Totodată, specialiștii prezenți la evenimentul despre viitorul banilor au subliniat că, deși progresul digitalizării este tot mai mare, cash-ul nu va dispărea complet. În schimb, vor fi tot mai folosite metodele de plată digitală și va avea loc o transferare a deciziilor politice monetare naționale către cele internaționale, cel puțin în Uniunea Europeană, susține Krassen Stanchev, profesor de Macroeconomie la Universitatea din Sofia, Bulgaria.
“Numerarul este cutia de mijloace de schimb pe care o controlăm într-o măsură comparativ mai mare decât orice alt tip de valută, fie digitală, bazate pe blockchain, pe un standard de metal și/sau mărfuri, fie doar unități contabile similare cu fostul ECU (Unitate Monetară Europeană), care a fost unitatea de cont a Comunității Europene. Din acest motiv simplu, numerarul este un ingredient important al încrederii într-un anumit mijloc de schimb. Numerarul, de asemenea, este supus manipulării de către instituții în afara celor care emit bani, adică băncile noastre private centrale, și ar putea suferi de taxa pe inflație și confiscare ușoară. Dar disponibilitatea fizică a acestei cutii în mâinile deținătorilor de bani face ca confiscările directe să fie costisitoare și vizibile. Dacă mergem pe logica inflației = intervenția guvernamentală – „proiecte/priorități naționale” – fără opțiunea de creștere a taxelor – presiune politică asupra emitenților de bani pentru a finanța „sarcini prioritare” = moneda digitală are un dezavantaj în comparație cu numerarul: este mai ușor de manipulat”, a declarat Krassen Stanchev.
De asemenea, specialiștii prezenți la dezbaterea despre viitorul banilor au punctat că omenirea trăiește acum în două lumi diferite în același timp: cea reală și cea virtuală. Astfel, Lucian Botea, Lector universitar doctor în cadrul Universităţii Româno-Americane, a subliniat că viitorul banilor va fi la intersecția dintre banii tradiționali și cei virtuali, rolul cash-ului fiind acela de a oferi mai multă libertate. Totodată, a evidențiat că România încă este o țară cu plăti cash, mai ales în mediul rural, însă are loc o creștere a apariției monedelor digitale, dar există o lipsă de încredere în acestea.
România a fost gazda unuia dintre cele mai mari evenimente despre viitorul banilor și impactul inteligenței artificiale în viața oamenilor, organizat de Centrul Economic Austriac, ca parte din seria de evenimente globale Free Market Road Show, în parteneriat cu organizatorul local Ayn Rand Centre România, cu sprijinul VISA, Decalex, Exim Bank, LIFE Dental Spa, Domeniile Sâmburești și Aqua Carpatica.
Free Market Road Show reprezintă o serie de evenimente organizate în 40 de orașe din Europa și SUA, în perioada martie-mai 2024, prin care este pus accentul pe existența unei piețe libere, prin dezbateri pe teme de interes general, care vizează bunul mers al societății.
