Prin votul exprimat joi în şedinţa plenului comun, privind prelungirea stării de urgenţă instituită pe teritoriul României, Parlamentul îşi recapătă calitatea de unic legiuitor la ţării. Nici preşedintele Iohannis nu va mai putea legifera prin decrete şi nici premierul Orban prin ordonanţe militare!Constituţia prevede că preşedintele României poate doar institui starea de urgenţă, prin decret contrasemnat de primul ministru, şi poate solicita Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate.

Acesta nu poate stabili regimul stării de urgenţă sau restrângerea exerciţiului drepturilor omului. Potrivit art. 53 alin. (1) şi art. 73 alin. (3) lit. g) din Constituţie, decretul de instituire a stării de asediu nu are forţă de lege şi nu poate conţine norme de reglementare primară.Graţie propunerilor PSD, adoptate prin vot, ordinea constituţională a fost în sfârşit restabilită în România.

Guvernul este obligat de acum înainte şi trebuie să răspundă pentru acţiunile sau inacţiunile sale în faţa Parlamentului.Parlamentul va fi implicat, de asemenea, în gestionarea stării de urgenţă şi îşi recapătă astfel rolul de putere legiuitoare şi de control a Guvernului.Prin urmare, restrângerea drepturilor fundamentale va fi făcută doar prin acte cu putere de lege şi nu prin ordonanţe militare, modificate a doua zi, pentru că între timp guvernanţii şi-au dat seama că au greşit!Amendamentele PSD votate de plenul Parlamentului au impus, în concluzie, ca orice restrângere de drepturi sau libertăţi ale cetăţenilor să se facă prin lege, nu după bunul plac al unui Guvern depăşit cu totul de actuala criză naţională.Aceasta este normalitatea în orice ţară democratică: Parlamentul obligă Guvernul să fie transparent cu informarea populaţiei şi cu achiziţiile în timpul pandemiei.