Situaţia actuală devine tot mai gravă şi produce modificări substanţiale în societate, în plan economic, financiar, social, dar şi la nivel comportamental, educaţional sau cultural. Astfel, implementarea unor programe şi proiecte din zona educaţiei, care au avut un rol important şi succes internaţional ridică semne de întrebare asupra modalităţilor de continuare a activităţilor la momentul actual.Analiza şi reflecţiile se îndreptă inevitabil către programul ERASMUS+, un demers educaţional cu efecte semnificative, cu reuşite notabile, susţinut consecvent de către Uniunea Europeană.
Rezultatele obţinute până acum sunt remarcabile: un buget total de14,7 miliarde euro investiţi în timp, posibilităţi globale de mobilitate (peste 4 milioane de persoane implicate), mobilităţi în învăţământul superior (2 milioane de studenţi), experienţe de educaţie şi formare profesională (aproximativ 650.000 de elevi beneficiari), mobilitatea personalului didactic (800.000 de profesori), voluntariat şi schimburi de tineret (500.000 de participanţi), conform datelor furnizate la nivel european, de către ec.europa.eu.Programul Erasmus+ oferă posibilităţi importante de studiu, de formare şi completare a experienţelor în diferite medii culturale şi educaţionale, oportunităţi de formare şi cunoaştere în domeniile de interes, conducând implicit spre creşterea competenţelor tinerilor şi a angajabilităţii acestora.
De asemenea, sunt la fel de importante multiplele parteneriate strategice realizate de-a lungul timpului între universităţi, şcoli, ONG-uri, biblioteci, institute de cercetare. Laitmotivul acestor rezultate remarcabile este asociat direct cu ideea de mobilitate, astfel încât se creează posibilitatea de a acumula o anumită expertiză prin vizite de studiu, participare la cursuri, cunoaştere multiculturală, modalităţi diferite de studiu etc.Contextul pandemic nu produce doar efecte negative la nivel economic sau social, dar vizează direct reducerea acestor mobilităţi, atât interne, cât şi externe, în încercarea de a se limita răspândirea virusului.
Care sunt efectele concrete asupra programului ERASMUS+?În luna mai, un studiu realizat în acest sens înregistra următoarele cifre:aproximativ 25% dintre schimburile de studenţi au fost anulate din cauza pandemiei de coronavirus;37,5% dintre studenţi au întâmpinat cel puţin o problemă majoră privind activitatea, deplasarea sau proiectul respectiv (de exemplu: nu s-au putut întoarce acasă la data stabilită, transport deficitar, dificultăţi în privinţa cazării etc.);jumătate dintre studenţii implicaţi în diferite programe au continuat activităţile în sistemul online;34% dintre participanţi au optat pentru experienţele educaţionale parţial online sau au solicitat amânarea unor cursuri.În luna iunie 2020 Comisia Europeană a prezentat un raport (Erasmus Mundus Programme – Implementation in the Context of COVID-19) cu diferite scenarii şi abordări practice pentru cei care îşi doresc obţinerea unei burse.
Raportul conţine instrumente utile şi îndrumări pentru fiecare etapă – obţinerea acordului, restricţii de călătorie, apelul către servicii pentru studenţi, utilizarea noilor platforme digitale de învăţare.Ținând cont de situaţia internaţională fără precedent, creată de pandemia actuală, cu schimbări majore, dar şi provocări semnificative în privinţa modului de implementare a proiectelor, s-a ajuns la soluţia de a realiza ,,mobilităţi” virtuale, în cadrul Programului Erasmus+.Astfel, spiritul şi esenţa programului educaţional se pierd, în contextul unei „mobilităţi” exclusiv online a tinerilor.
Cunoaşterea unui nou stat european, oraşele cu istoricul şi specificul acestora, noi stiluri de viaţă, interacţiunea directă între elevi, studenţi şi profesori, intrarea în atmosfera unor noi universităţi, şcoli, centre de studii, toate acestea, împreună cu exerciţiul învăţării reprezentau un tot unitar pentru formarea profesională şi multiculturală a tinerilor.Efectele pandemice şi crizele politice, financiare din întreaga Uniune Europeană vor avea implicaţii şi consecinţe directe în proiecţia bugetului şi a programului pentru perioada 2021-2027. Totuşi, ar fi de dorit o abordare consecventă a liniilor acestui program educaţional complex, păstrând principiile de bază şi filosofia generală. Se discută despre variante, strategii de reconfigurare a programului şi adaptare în funcţie de contextul existent:
1. Realizarea unui program mixt prin care cursurile să se desfăşoare online şi doar anumite activităţi să fie în format fizic, respectând normele de protecţie sanitară;
2. Deplasarea beneficiarilor în ţara gazdă şi existenţa unui program educaţional care să se realizeze în funcţie de gravitatea contextului epidemiologic din regiunea respectivă;
3. Posibilitatea beneficiarilor de a experimenta doar o „mobilitate virtuală”, fără alte deplasări.În plan naţional este important ca europarlamentarii să faciliteze un dialog permanent între beneficiari, universităţi, şcoli, ministerul de resort şi reprezentanţi ai Comisiei Europene pentru ca acest program să îşi păstreze structura, anvergura educaţională, spiritul creativ, într-o continuitate de experienţe, demersuri educaţionale, rezultate excelente, chiar şi în această perioadă dificilă de pandemie.Tinerii au nevoie de comunicare, de cunoaştere în contexte educaţionale diferite, oportunităţile programului implică dimensiunea cognitivă, aspecte formative, dar şi valenţe culturale, de sensibilitate şi receptare a valorilor diversităţii, ale multiculturalismului, pentru că, de fapt, „comunicarea înseamnă talentul de a înţelege că nu suntem la fel.” (Octavian Paler)
