„Odată cu schimbările majore care au apărut în societate în perioada pandemiei, concurenţa şi modul de evaluare a competitivităţii programelor de studii universitare s-a schimbat semnificativ.Câteva dintre marile universităţi din România, aparţinând centrelor universitare cele mai importante, au reuşit să se califice în cadrul competiţiei europene pentru înfiinţarea reţelelor de Universităţi Europene. Saltul către statutul de universitate membră a unei reţele de Universităţi Europene este foarte important, pentru că pune universităţile româneşti în postura de competitori direcţi ai universităţilor din întreaga Europă, de la egal la egal, provenind din cele mai dinamice centre universitare ale continentului.

Această reţea de universităţi de top formează astăzi cele 41 de reţele pe care UE le-a jurizat şi validat în 2019 şi 2020”, susţine vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, liberalul Marilen Pirtea.„Conceptul de Universităţi Europene a fost creat sub îndrumarea Comisiei Europene, în strânsă cooperare cu state membre, instituţii de învăţământ superior şi organizaţii studenţeşti.

Comisia Europeană a propus liderilor Uniunii Europene „Iniţiativa privind Universităţile Europene” înaintea Summitului social de la Gothenburg, în noiembrie 2017, ca parte a unei viziuni globale vizând crearea unui Spaţiu European al Educaţiei, până în 2025. Iniţiativa a fost asumată de Consiliul European în decembrie 2017, solicitându-se crearea a cel puţin 20 de universităţi europene până în 2024. În 2019 şi 2020 au fost validate un număr de 41 de astfel de reţele universitare de educaţie şi cercetare”, reaminteşte deputatul liberal Marilen Pirtea.

„Întrebarea centrală pe care o au toţi managerii universitari, care au responsabilitatea managementului universităţilor româneşti de top, care au devenit membre ale reţelelor universitare europene nou înfiinţate, face trimitere la maniera în care se vor accesa resursele interne de finanţare necesare susţinerii acestor universităţi, pentru ca acestea să se poată dezvolta într-un ritm compatibil cu universităţile partenere din întreaga Europă.

„Unul dintre răspunsurile categorice face referire la finanţarea guvernamentală printr-un Program de Investiţii Prioritare în dezvoltarea universităţilor româneşti de top. Universitatea de Vest din Timişoara (UVT), spre exemplu, membră a reţelei universitare europene UNITA, este partenera altor cinci universităţi, din ţări cu limbi romanice, aliniate de la estul la vestul Europei – Italia, Franţa, Spania şi Portugalia.

Pentru ca să-şi fructifice potenţialul de creştere în competiţia europeană, la fel ca universităţile partenere din celelalte patru ţări, UVT are nevoie de susţinere printr-un astfel de Program de Investiţii Prioritare în dezvoltarea universităţilor româneşti de top, care să permită alinierea la dinamica universitară din centrul şi vestul Europei. Această nevoie de finanţare specială este resimţită şi în cazul celorlalte universităţi româneşti cu tradiţie, care sunt acum validate ca membre ale reţelelor europene, şi care sunt primii vectori ai reformării învăţământului românesc”, propune vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, liberalul Marilen Pirtea„În competiţia internaţională a educaţiei, România va performa doar prin universităţile mari, puternice şi inovatoare, cu tradiţie în cercetare.

Acestea sunt marile universităţi româneşti de top care au demonstrat în timp, prin prezenţa în rankingurile academice şi angajarea în cadrul parteneriatelor internaţionale, că doar cei care pariază pe calitate pot performa. Pentru menţinerea standardelor ridicate este însă nevoie de implicarea financiară a statului, într-o formă mai consistentă, în privinţa susţinerii acestor universităţi, care merită să fie incluse în categoria priorităţilor naţionale”, conchide deputatul liberal.