Florin Cîţu: Bună seara. În prima parte a ședinței de guvern au fost aprobate mai multe acte normative. Am să vorbesc despre două dintre ele şi apoi am să iau câteva întrebări, nu ne-am văzut de ceva vreme. În primul rând, aş începe cu un material mai scurt, un memorandum în ceea ce priveşte MCV-ul. Ştiţi foarte bine că este un angajament politic al acestei coaliții şi vom face demersuri prioritare pentru a finaliza Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi, bineînţeles, e vorba despre legislația în domeniul justiției. Acest memorandum arată clar un calendar din partea guvernul, împreună cu coaliția din Parlament pentru a rezolva această problemă. Mai mult decât atât, o să-l las şi pe domnul vicepremier Barna să vorbească despre acest MCV. Dar este un lucru foarte important, acest guvern și această coaliție de guvernare şi-a asumat rezolvarea MCV-ului în baza recomandărilor şi este un calendar ambițios, încercăm până în iunie acest lucru.

Al doilea act normativ care a tot fost prezentat în spațiul public, este vorba despre HG care prezintă strategia, etapa a doua, de fapt, care sunt categoriile de persoane care se vor vaccina în etapa a doua, şi aici au fost acele categorii esențiale de persoane şi au fost mai multe discuţii; până la urmă am ajuns la o formă finală şi am discutat ca strategia inițială să fie  regândită şi avem această etapă a doua şi urmează etapa a treia A, în care avem iarăși ale categorii esențiale, care inițial ar fi fost în etapa a doua.  Câteva elemente, în etapa a doua intră personalul cheie, şi aici vreau să fie foarte clar, vorbesc despre personalul cheie din instituțiile publice, instituţii care sunt necesare funcționării statului; dar vorbim de personalul cheie şi atunci când se vor face aceste liste cu aceste persoane le recomand sau le spun conducătorilor acestor instituţii să aibă în vedere acel personal esenţial, personalul fără de care nu pot funcționa. Nu vorbim de toată instituția în această etapă, şi sunt mai multe instituţii prezentate aici; am introdus şi personalul navigant român, maritim şi fluvial, personalul român care îşi desfăşoară activitatea pe platformele marine etc. şi, repet, a fost introdusă etapa a treia A în care au fost introduse persoane esențiale, în special din sectorul privat.

Hotărârea de guvern, așa cum am spus și în ședința de guvern astăzi, este un document flexibil care poate să fie modificat în funcție de cum vedem evoluția din teren și în funcție de cum primim vaccinuri. Pentru că, în acest moment, știm foarte clar, sigur sunt 2,4 milioane de vaccinuri de la Pfizer care vin până în 29 martie, acestea sunt date clare. Asta înseamnă că un milion și ceva de persoane vor avea până atunci cele două doze de vaccin. Dar în planul inițial avem și Moderna, care trebuie să vină cu încă 400.000, mai este și AstraZeneca. Pe parcurs, dacă apar aceste vaccinuri, vom modifica această hotărâre de guvern pentru a accelera și etapa a treia. Trebuie să spun că și etapa a doua a fost accelerată față de planul inițial, deci suntem pregătiți să accelerăm și etapa a treia, dacă vor veni aceste vaccinuri. Câteva întrebări și apoi o să îi las și pe colegii mei să vorbească.

Reporter: Vorbeați despre încercarea de a accelera această etapă, deci am putea vorbi de luna martie, nu de luna aprilie, dacă vom avea suficiente doze de vaccin?

Florin Cîțu: Da, este adevărat. Deci, etapa a doua a început mai devreme cam cu două săptămâni și am reușit să facem acest lucru, am avut stoc de vaccin. Dacă lucrurile merg bine, vom accelera și etapa a treia. Este ceea ce ne dorim, de aceea am și cumpărat acele opt milioane de vaccinuri, dar ele vor veni din trimestrul doi, începând cu luna aprilie. Aici, dacă Moderna se ține de plan, vom putea accelera și etapa a treia; dacă AstraZeneca se ține de plan, atunci cu siguranță vom accelera toate etapele. Noi suntem pregătiți cu centrele de vaccinare să ajungem, așa cum am tot spus, până la 150.000 de vaccinuri pe zi. Totul depinde de cum primim aceste vaccinuri. În acest moment, vom ajunge la 220.000 de doze săptămânal, din luna februarie, cam acolo ajungem.

Reporter: Dar știu că există o producție mai mică în acest moment la Pfizer. Nu vă încurcă acest lucru, în sensul în care să nu fie suficiente…

Florin Cîțu: Nu, a fost o producție mai mică o săptămână. De săptămâna viitoare primim compensare. Deci, am primit săptămâna aceasta aproape 90.000 au fost, de săptămâna viitoare primim 180.000 în loc de 150.000. Și primim o compensare pentru ceea ce a fost săptămâna trecută. În plus, inițial a fost planul de a crește săptămânal aceste doze. În acest moment, repet, ajungem la 220.000 de doze săptămânale, 2,4 milioane până în 29 martie.

Reporter: Și nu știu dacă am înțeles bine: vorbeați despre etapa a treia A…

Florin Cîțu: A, care este o etapă intermediară, pentru că în etapa a doua, a personalului esențial, am fi vrut să includem mai multe persoane, și în special din sectorul privat. Ele sunt trimise în etapa a treia A, este o etapă intermediară.

Reporter: Şi, dacă mai permiteți, o singură întrebare. Profesorii ar putea să fie vaccinați…

Florin Cîţu: Sunt în etapa a doua, acum.

Reporter: Nu. Până pe data de 8 februarie, cumva au prioritate până atunci? Mulţumesc.

Florin Cîţu: Sunt în etapa a doua. Deci, toţi profesorii ar trebui să se vaccineze, sunt în etapa a doua, doar să dorească să se vaccineze, exact ca şi medicii, care au fost în etapa întâi.

Reporter: Domnule premier, cine intră cu exactitate, care sunt noile categorii care intră în etapa a doua şi care vor fi prioritari în etapa a treia? Spuneați că s-au făcut modificări pe HG-ul pe care l-aţi făcut public.

Florin Cîţu: În etapa a doua am spus că încercăm să menținem acea distribuție pe care am văzut-o şi la înregistrare /…/ sau înrolarea în platformă: 75% vârstnici, deci, persoane peste 65 de ani, plus persoanele cu boli cronice. Deci, acesta ar fi un procent. Restul sunt persoane esențiale în funcționarea statului. Şi veți vedea exact categoriile – sunt mai multe, le veți vedea exact pe fiecare în parte. Etapa a treia a fost spartă în etapa 3a şi etapa a 3-a clasică. La 3a, vă spun că sunt, de exemplu, cred că sunt persoanele care intră în legătură directă cu mai mulţi cetăţeni, dar din sectorul privat.

Reporter: Adică, spre exemplu, persoanele care lucrează în bănci, în supermarketuri…

Florin Cîţu: Exact. Casierii, persoanele care lucrează la casierie în supermarketuri, persoane care lucrează în bănci, în faţă – acestea sunt persoane care vor intra în etapa 3a, care o să fie foarte curând, vă spun. Aşa cum am accelerat şi pentru etapa a doua, ne pregătim să accelerăm şi pentru etapa a treia.

Reporter: V-aţi fi dorit ca aceștia să intre şi ei în prima etapă?

Florin Cîţu: Îmi doresc ca toată lumea să fie vaccinată cât mai repede. Nu depinde de noi, noi, pe parte de logistică suntem pregătiți, repet, să mergem la 150.000 de vaccinuri pe zi, depindem de cum primim aceste vaccinuri. În acest moment, ca să fie foarte clar, 2,4 milioane sigure până în 29 martie, 400.000 de la Moderna ar trebui să le primim şi pe acestea până în 29 martie, AstraZeneca ar trebui să aflăm până la sfârșitul lunii dacă le primim; vă dau şi scenariul optimist: 4,2 milioane de doze până în 29 martie. Dar acela este un scenariu optimist şi vreau să fie foarte clar că în acest moment mizăm pe cele 2,4 milioane de doze. În scenariul optimist vorbim de 2 milioane de persoane vaccinate până în 29 martie. Aşa cum avem programarea astăzi, până la sfârșitul lunii septembrie 10,4 milioane de cetățeni, 70% dintre cei care trebuie vaccinați, din cei 15 milioane, vor fi vaccinați cu ambele doze de vaccin. Deci, am cumpărat toate dozele, sunt 23 de milioane de doze cumpărate, deja plătite, doar să vedem când vin.

Reporter: Există tensiuni între dumneavoastră, ministrul sănătății, Vlad Voiculescu, şi coordonatorul campaniei de vaccinare, domnule premier?

Florin Cîțu: Nu. Există doar dorința ca lucrurile să meargă perfect și avem discuții de fiecare dată, dar nu există niciun fel de tensiune. Vrem ca lucrurile să meargă perfect pentru a avea o campanie de vaccinare de succes. Atâta tot.

Reporter: Dar există discuții mai aprinse între coordonatorul campaniei de vaccinare și ministrul sănătății, Vlad Voiculescu?

Florin Cîțu: Nu cred că există discuții mai aprinse. Eu nu am văzut, la discuțiile la care am participat nu au existat discuții mai aprinse între cei doi. Vă mulțumesc.

Reporter: Ce măsuri s-au luat în mod concret în prioritizarea la vaccinarea profesorilor, pentru că domnul Sorin Cîmpeanu a afirmat că dorește să fie o prioritizare a profesorilor în a doua etapă de vaccinare?

Florin Cîțu: Prioritizarea o face domnul ministru al educației, în primul rând o fac instituțiile respective, prioritizarea nu o facem noi. Acel personal va putea fi înregistrat cu prioritate, dar nu de noi, va fi înregistrat de cei care fac înregistrarea pentru…

Reporter: De exemplu, directorii de școli mi-au confirmat că nu pot să își programeze profesorii, pentru că nu mai sunt locuri libere în centrul arondat localităților dumnealor.

Florin Cîțu: Nu știu detaliul respectiv, dar, din ce știu eu, am văzut că există o intenție de vaccinare în jur de 50 la sută, nu mi s-au semnalat probleme în acest sens. Poate că există într-un caz, într-o situație specială, cu siguranță, dacă este semnalată, nu domnului ministru, dar în minister, poate să fie rezolvată.

Reporter: Tot mai multe sindicate din diferite domenii au ieșit în stradă acum, la început de an, pentru a protesta împotriva înghețării salariilor. Cei prezenți în stradă au spus că protestele vor continua atât timp cât lucrurile nu se vor rezolva. Întrebarea mea este dacă s-a vorbit cu liderii de sindicate și, dacă s-a vorbit, ce decizii s-au luat sau ce decizii se vor lua în acest sens?

Florin Cîțu: Cred că vorbiți de mai multe sectoare din economie, cu siguranță, și aici sunt sigur că miniștrii care coordonează acele sectoare din economie au avut discuții cu liderii de sindicat; și eu să știți că am vorbit, sunt din partea cealaltă, am vorbit și cu cei care în România plătesc taxe, și vorbesc de sectorul privat, și de acolo avem foarte multe cereri. România trece printr-o situație dificilă, România trece printr-o perioadă de criză, o perioadă de criză economică și, totuși, în cea mai mare criză din ultima sută de ani, în 2020, eu am fost cel care a spus că nu este momentul să facem o reformă în administrație, nu este momentul să înghețăm salarii, nu este momentul să facem aceste lucruri în 2020. Am avut o creștere a salariilor medie, în sectorul public, în 2020 cu 8%, când, în restul Europei media a fost de 3%. Anul acesta, în continuare, trebuie să ne asigurăm că vom face investiții și să alocăm resurse către investiții pentru a genera creștere economică. Numai cu creștere economică. Și acesta este semnalul pentru toți angajații din sectorul public: doar dacă avem creștere economică sustenabilă putem să susținem nivelul actual de salarizare. Fără o creștere economică sustenabilă pe termen mediu și lung, fără investiții, nu avem cum să susținem acest nivel al salarizării. Dar întotdeauna sunt dispus să discut cu toată lumea, cu cifrele pe masă, și să vedem care sunt soluțiile. Toți trebuie să ne gândim că tragem în aceeași direcție: să avem o economie performantă, o economie care să poată să plătească și salarii și pensii la nivelul actual.

Reporter: Bună ziua! Vrem să ne întoarcem un pic la strategia de vaccinare și voiam să vă întreb: în această a doua etapă au intrat cei din ministere, din administrația publică, personal care în această perioadă a putut să lucreze și de acasă, însă HoReCa și domeniul cultural au rămas abia în a treia etapă. Pe ce a fost această diferență?

Florin Cîțu: Nu au intrat toți, și cu asta am început: personalul-cheie din instituțiile statului, fără de care nu poate să funcționeze statul. Aici este vorba de câteva ministere, vă dau un exemplu – Ministerul Finanțelor, sistemul de plăți, de regim de plăți, câteva persoane care lucrează acolo care sunt cheie, dacă aceste persoane nu sunt acolo, nu putem să mai funcționăm în economie, și așa mai departe. Este vorba de personalul-cheie din instituțiile publice. Nu doar de…

Reporter: Mă scuzați, dacă tot ați adus aminte de Ministerul Finanțelor, este și personal din ANAF, de exemplu, care lucrează de acasă și care totuși se va încadra în etapa doi de vaccinare.

Florin Cîțu: Nu știm dacă se va încadra. Este personalul-cheie, repet, aceasta va fi o decizie luată de conducătorul instituției: să identifice acel personal-cheie fără de care instituția nu poate să funcționeze. De asta vă spun că nu înseamnă tot personalul, da? Hotărârea de guvern a fost modificată în acest sens astăzi.

Reporter: Și o altă întrebare despre creșterea pensiilor: această majorare va fi cuprinsă în Legea bugetului pe 2021?

Florin Cîțu: Despre buget vom vorbi la Legea bugetului. Știți foarte bine, este un subiect separat, nu are sens să îl discutăm astăzi aici.

Reporter: Și sporurile pentru bugetari?

Florin Cîțu: Dar cu mare plăcere voi discuta despre buget la Legea bugetului, împreună cu ministrul finanțelor publice. Vom fi transparenți, ca de fiecare dată, vom discuta despre tot ce este în buget și veți vedea fiecare capitol.

Reporter: Domnule premier, spuneați chiar în interviul pe care l-ați dat aseară că, pe lângă testarea masivă, trebuie să și controlăm, în continuare, evoluția epidemiologică. În acest sens, cred că ne-ar ajuta să știm clar și ce număr de teste avem în momentul de față, pe fiecare județ în parte. Iată că, potrivit unui răspuns dat de cei de la Institutul Național de Sănătate Publică pentru Antena 3, în momentul de față Guvernul României nu are la dispoziție, și nici autoritățile, evident, nici oamenii, o statistică clară cu privire la numărul de teste pe fiecare județ. Laboratoarele transmit aceste teste direct în platformă. Practic, nu avem o

evidenţă clară, în momentul de faţă, a testării în România pe fiecare judeţ în parte.

Florin Cîţu: Nu, aici aveţi o concluzie exagerată. Avem o evidenţă clară şi datele…

Reporter: Nu este concluzia noastră, este punctul de vedere oficial al Institutului Naţional de Sănătate Publică.

Florin Cîţu: Ajungem şi acolo. Datele spun foarte clar ce ştim noi că se testează. Dar, în acelaşi timp, ştiţi foarte bine la ce se referă acest comunicat – că se fac şi teste acasă, se fac foarte multe teste antigen acasă. Și sunt persoane care se depistează acasă pozitiv, unele dintre ele sună la DSP, spun că au un test pozitiv şi apoi fac un test PCR, altele – nu. La acest lucru se referă. Sunt foarte multe teste în România care se fac, dar nu se raportează, la asta se referă. Dar tot ce este testat în sistemul medical și tot ce este raportat este raportat public, iar din analiza pe care o avem – şi ne uităm la mai mulți indicatori, nu doar la număr de teste, dacă ne uităm la ce se întâmplă la numărul de apeluri la 112, dacă ne uităm la ce se întâmplă la ATI-uri – vedem că peste tot lucrurile se îmbunătățesc. Deci nu luaţi doar un indicator, număr de teste sau număr de infectări publicat, ci să ne uităm şi la ceilalţi indicatori şi vedem că lucrurile se îmbunătățesc. Noi, când ne uităm la această analiză, ne uităm la mai mulți factori şi la mai mulţi indicatori. Bucureștiul, de exemplu, a trecut sub 3 la mie număr de infectări. Eu zic că e un lucru foarte bun. Asta înseamnă că măsurile pe care le-am luat şi pe care le-am păstrat în perioada sărbătorilor au dat rezultate – deşi nu au fost populare la momentul respectiv – dar au dat rezultate, iar Bucureștiul acum a trecut, astăzi, sub 3 la mie. Dacă se păstrează acest trend, avem semne foarte bune pentru sectorul HoReCa, de exemplu. Înseamnă că putem să redeschidem restaurantele, dacă rămânem sub 3 la mie în perioada următoare.

Reporter: Citez, ca să nu spuneți că este concluzia noastră, din răspunsul oficial al celor de la INSP: ”Ca urmare a solicitării dvs. transmise prin e-mail, vă precizăm că laboratoarele care efectuează teste pentru diagnosticarea SARS-CoV-2 raportează în platforma online doar numărul total şi testele prelucrate”. Prin urmare, la nivel central nu există raportări de date defalcate pe judeţe, domnule premier. În funcţie de aceste date, dvs. veţi decide când vor fi redeschise şcolile; clar, ar trebui să aveţi o radiografie a ceea ce se întâmplă la nivel naţional. Prin urmare, nu puteţi să-mi spuneţi că este doar un indicator şi să ne bucurăm că, în momentul de faţă, creşte numărul de testări inclusiv acasă. Practic, vă bazaţi pe nişte variabile absolut independente.

Florin Cîţu: Nu. Revin. Pe lângă acest indicator…

Reporter: Asta e metoda chibritului, v-am pus o întrebare punctuală.

Florin Cîţu: Îmi daţi voie să vă răspund la întrebare?

Reporter: Vă rog frumos!

Florin Cîţu: Dvs. îmi daţi un indicator: numărul de teste. Noi ne uităm la mai mulţi indicatori. Ceilalţi indicatori sunt: ce se întâmplă în spital la ATI, ce se întâmplă cu numărul de telefon la 112, câte persoane raportează ş.a.m.d. Deci avem mai mulţi indicatori la care ne uităm pentru a lua o decizie. Nici nu este normal să iei o decizie atât de importantă pe baza unui singur indicator, care este volatil, este adevărat. Dar din ceea ce ştim acum, sunt foarte multe persoane care se testează acasă, unele dintre ele raportează, unele nu raportează, deci nu lăsăm totul doar pe un indicator.

Reporter: Dacă tot vorbeam de lăsatul lucrurilor pe anumiţi indicatori posibil volatili, ce s-a întâmplat cu HG cu privire la salariul minim? Ştim că a fost publicată în Monitorul Oficial, a apărut o nouă formă care a fost pusă pe agenda şedinţei de guvern, nu a fost aprobată vinerea trecută, nu a mai apărut pe agenda şedinţei de astăzi, cum a rămas până la urmă cu această..?

Florin Cîţu: Aici trebuie să discutăm… Este partea de interpretare a legislaţiei în vigoare – de foarte multe ori când vrei să faci un lucru bun, câteodată te împiedici de o legislație puţin mai complicată. Dar salariul minim rămâne să crească cu 3% în 2021. Până la urmă o să fie adoptată şi hotărârea de guvern. Când vine de la Ministerul Muncii, cu toate avizele, totul să fie ok, o să o şi aprobăm.

Reporter: Şi în ceea ce privește acei indicatori de performanță pentru companiile de stat – rămăsese să îi discutați în această ședință de guvern. Dacă ne puteţi da un exemplu, dacă v-aţi hotărât asupra acestor indicatori pe care îi veţi aproba prin memorandum, dacă aţi şi făcut-o, de altfel.

Florin Cîţu: Memorandumul a fost aprobat săptămâna trecută. Așteptăm de la ministere, acolo sunt mai multe lucruri, nu doar indicatori, este vorba despre identificarea în primul rând a acestor companii cu probleme, plan de reformă, etc. Avem până pe 4 februarie, mai sunt câteva lucruri.

Reporter: Marga Niţu, Aleph News. Domnule prim-ministru, tot în interviul de aseară spuneați că „asumarea cade de obicei pe umerii prim-ministrului”. În aceste condiții, dacă nu se atinge ținta de 10,4 milioane de vaccinați, asumare înseamnă demisie?

Florin Cîţu: Da, eu vorbeam atunci de asumare în ceea ce privește secretarii de stat, numirile secretarilor de stat în funcții publice. Dvs. mergeți către o altă asumare. Eu îmi asum pe ceea ce eu sunt responsabil. Atunci când numesc secretarii de stat sau președinții de agenții, am spus că voi face o verificare şi sunt trei criterii de la care nu abdic: fără penali în funcții publice, fără conflict de interese şi profesioniști, şi la asta mă refeream. Acum, dacă în septembrie vom avea 10.300.000, eu cred că e un succes. Și 10 milioane e un succes. Până la urmă, nu ştiu dacă obiectivul este să pice acest guvern sau să avem cât mai multe persoane vaccinate în România. Eu cred că trebuie să ne bucurăm la ritmul pe care îl avem. Astăzi, România, sau ieri era pe locul 6 din UE, locul 18 la nivel global. Mulți nu ne-au dat această perspectivă, întotdeauna ne vedeau pe ultimele locuri, eu zic că mergem în direcția corectă. Am avut mesajele celor de la PSD, eu nu cred că PSD mai are ceva de spus în următorii patru ani de zile şi ar trebui ignorați în ceea ce privește mesajele publice. Ce au avut de spus au spus în 2017, când la câteva zile după ce au avut acel guvern învestit, lumea a ieșit în stradă cu sutele de mii, deci nu cred că avem cu cine să discutăm acolo.

Reporter: În ceea ce privește HoReCa. Când am putea să ne așteptăm la deschiderea restaurantelor şi la interior?

Florin Cîţu: Din punctul meu de vedere, am spus că eu aş vrea să deschid toată economia mâine. Că să ne permitem şi să putem să fim o economie puternică, trebuie să fie o economie deschisă. Totul depinde de noi toți să respectăm condiţiile, să purtăm mască, distanțare socială, dezinfectant. Depinde de noi. Când noi vom respecta toate aceste reguli, vom putea mai repede să deschidem şi restaurantele şi tot. Mulţumesc.

Reporter: Cătălina Mănoiu, Realitatea Plus. Domnule premier, am putea să asistăm în perioada următoare la o scădere a salariilor în rândul bugetarilor?

Florin Cîţu: Nu, salariile au fost înghețate.

Reporter: Da, dar vor fi reduse?

Florin Cîţu: Nu, au fost înghețate, deci nu mai putem să… un drept câștigat e deja mai greu să mai faci ceva, au fost înghețate salariile. A fost luată o decizie.

Reporter: În ce stadiu este acea evaluare pe care spuneați că o veți face cu privire la salariile bugetarilor, numărul lor?

Florin Cîţu: Aici sunt mai multe analize, am făcut mai multe analize şi pe partea de administrație locală şi pe partea de administrație centrală. Discuția pe care am avut-o cu administrația locală, consiliile judeţene şi Asociația Municipiilor a fost foarte clară din punctul meu de vedere. Evoluția, nu numai a salariilor, sporuri, cheltuielilor cu personalul din administrația locală, dar şi centrală, din ultimii patru ani de zile, nu este sustenabilă. Nu ne putem permite așa ceva, şi atunci mă aștept de la administrațiile locale responsabile să vină cu măsuri, care să corecteze această tendință. Deci ceea ce s-a întâmplat în ultimii patru ani de zile nu este sustenabil pe termen lung, având în vedere potențialul nostru de dezvoltare şi faptul că avem nevoie de resurse pentru investiţii în perioada următoare.

Reporter: Aţi spus administrațiile locale. Ce se întâmplă… ?

Florin Cîţu: Şi centrale, deci ambele.

Reporter: Şi aveți un termen-limită până la care veți primi aceste soluții? Aţi comunicat?

Florin Cîţu: Să știți că ne vom vedea, cred, cu asociațiile, din nou, municipale şi judeţene, cred că săptămâna viitoare. O să încerc să fac, mai ales acum, când este bugetul, să ne vedem mult mai des. Ei doresc o transparență şi o predictibilitate în ceea ce privește sumele care vin de la buget, de reechilibrare, iar eu doresc o reformă a administrației locale şi cred că ne putem întâlni. Mulţumesc mult de tot.

Dan Barna: Bună ziua. Astăzi au fost luate mai multe decizii importante în guvern. O să vorbesc despre trei dintre ele: în primul rând, memorandul menționat și de premier, legat de calendarul privind măsurile MCV de a ridica această problemă pe care România o are din 2006. MCV-ul a devenit un fel de Fata Morgana, vorbim mereu despre ea, dar măsurile reale sunt foarte limitate. Prin memorandumul adoptat astăzi la nivelul guvernului, am decis ca până la finalul lunii februarie să avem legislația…, aprobarea de către guvern a legii privind desființarea SIIJ, acelei secții speciale care ne-a creat atâtea probleme și ne-a adus zero beneficii, astfel încât să îndeplinim unul dintre angajamentele foarte clare și dintre solicitările foarte clare venite de la nivel european. De asemenea, ne propunem ca, până la finalul lunii aprilie, la nivelul guvernului cel puțin, să fie adoptată legislația privind repararea legilor justiției și trimiterea în Parlament pentru a putea avea acolo, sperăm noi, o procedură de urgență prin care să îndeplinim și acele solicitări ale Comisiei Europene, recomandările Comisiei de la Veneția, recomandările și solicitările GRECO, astfel încât MCV-ul, ridicarea MCV-ului să devină o realitate pentru România, pentru că acest guvern are printre obiectivele programul de guvernare exact acest lucru și este un pas necesar și spun obligatoriu în ceea ce privește cealaltă așteptare importantă, respectiv partea de Schengen. Asta, referitor la MCV. Un al doilea memorandum important, zic, pentru România și pentru rolul nostru european din ce în ce mai asumat este adoptarea memorandumului privind operaționalizarea acestui Centru Cyber care va exista la București. Practic, s-a decis constituirea unui grup de lucru interministerial între Misterul Finanțelor și Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, astfel încât, într-un termen foarte scurt, Centrul Cyber să aibă un centru important pentru ceea ce înseamnă politica europeană pe termen lung și securitatea în domeniul digital, să funcționeze, să devină operațional și să îl avem ca instituție cu care România să poată să conteze în scenariul european.

Cel de-al treilea memorandum despre care vreau să vorbesc și cumva cel mai important din punctul de vedere al următoarelor luni și următorilor ani pentru dezvoltarea României este cel privind calendarul de actualizare a PNRR-ului, acestui program de la care avem toți așteptări foarte mari, acest Plan Național de Redresare și Reziliență. Prin memorandumul adoptat astăzi, memorandum inițiat de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, s-a stabilit o modalitate de lucru care, pentru că în următoarele două luni, până în aprilie ca termen, dar în următoarele două luni, în februarie și martie, este important să actualizăm acest  plan și să-l trimitem la Comisia Europeană și să obținem aprobarea, pentru că vorbim de o resursă de dezvoltare foarte importantă, vorbim de o resursă de dezvoltare care permite o procedură cumva mai simplă și mai funcțională față de mecanismul tradițional deja, pot să spun, al fondurilor structurale și de capacitatea noastră de a crea mecanismele de folosire a acestei resurse depinde, de fapt, capacitatea de a ieși cât mai bine din criza generată de COVID și din efectele economice negative ale acesteia. Practic, ne propunem ca, începând cu zilele următoare și, în principal, în februarie, să fie întâlniri aproape zilnice între ministerele de linii, între ministerul coordonator, care este Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, alături de Ministerul Finanțelor, care are un rol cheie în acest proces, tocmai pentru ca fiecare dintre ministerele de linie să-și prezinte proiectele care au un stadiu important de maturitate. Vorbim de proiecte care vor fi și vor trebui realizate în următorii trei ani, nu vorbim de strategii fanteziste despre România peste 30 de ani, vorbim de investiții foarte concrete, foarte specifice. De aceea, ne așteptăm ca fiecare minister să-și nominalizeze atât un reprezentant politic care să aibă încrederea și susținerea ministrului, cât și reprezentanți tehnici, care intrând în aceste consultări, care se vor desfășura sub coordonarea și la Ministerul Investițiilor, să poată să genereze acest program, care să fie unul realist și care, mai ales, să fie aprobat de către Comisia Europeană. Sunt acele plafoane pe care le știți foarte bine. Colegul meu, domnul ministru Cristian Ghinea va detalia partea de grupuri de lucru imediat.

Eu acum vreau să spun că sunt acele praguri 37% pe investiții în ceea ce înseamnă mediu – schimbări climatice, 20% în ceea ce înseamnă digitalizare, care nu sunt mofturi sau decizii interne ale României; sunt praguri și limite europene pe care trebuie să le îndeplinim tocmai pentru a avea acces la această resursă. De aceea, discuțiile în zilele următoare și săptămânile următoare sunt foarte importante și de fapt sunt critice pentru tot ceea ce înseamnă următorii 3-4 ani de investiții în România. Bineînțeles, pentru noi prioritară este partea de infrastructură, sunt acele 3,4 – 3,5 miliarde de euro pe infrastructură rutieră, bani pe care sperăm să îi facem să se regăsească în forma finală a programului; și este și aceasta o chestiune asupra căreia vor fi negocieri foarte complicate. Dacă sunt întrebări, vă stau la dispoziție. Dacă nu, o să îl invit pe colegul meu Cristi Ghinea să detalieze el mecanismul de consultări din perioadă următoare.

Cristian Ghinea: Mulțumesc, domnule vicepremier. Așa cum a spus și Dan Barna, de săptămâna viitoare, în fiecare zi vor avea loc grupuri de lucru la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Ieri am numit un nou coordonator din partea ministerului al programului, se numește Nicolae Toderaș, din cadrul departamentului Programare. Secretarul de stat Marius Vasiliu va coordona și el acest program. Cele 10 grupuri de lucru pe care le-am convenit astăzi, împreună cu restul guvernului, sunt: transport, 2 – mediu, schimbări climatice, energie, eficiență energetică, 3 – dezvoltarea localităților urbane, 4 – agricultură și dezvoltare rurală, 5 – sănătate, 6 – educație, 7 – mediu de afaceri, antreprenoriat, 8 – cercetare, inovare, digitalizare, 9 – îmbunătățirea fondului construit, 10 – reziliență, situații de criză.

În toată această perioadă a continuat dialogul informal cu Comisia Europeană. Am clarificat aspecte care se regăsesc în forma finală a regulamentului european, finală în sensul în care a depășit etapa de trialog. În februarie va fi votul final în Parlamentul European, dar suntem pregătiți să respectăm deja schimbările care au fost aduse la regulament. Două precizări foarte, foarte importante, pentru că sunt unele neînțelegeri: banii din PNDR nu sunt fonduri europene obișnuite, nu merg pe regulamentele de coeziune. Nu ne obligă nimeni să facem sisteme complicate, să trimitem facturi la Bruxelles. Tot ce trebuie să facem este să ne propunem niște reforme, niște ținte bianuale, pe care le raportăm de două ori pe an la Comisie, și luăm banii pe ele. Modul în care ne organizăm noi sistemul acasă este complet decizia noastră națională. De aceea, vom propune un sistem de management foarte, foarte simplu. Legătura cu bugetul de stat trebuie să fie directă. Vrem să vedem ce proiecte sunt mature în ministere și să le dăm direct drumul, deci, nu va mai fi un proces din acesta în care lansăm call-uri, evaluăm proiectele timp de luni de zile. Nu. Dacă sunt proiecte mature și bine legate de reforme în ministere le putem începe imediat. O precizare importantă, putem începe să finanțăm și proiecte care se derulează de anul trecut în administrația atât centrală, cât și locală. Vom face un proces de revizuire a proiectelor care au fost incluse în prima formă din PNRR, să vedem dacă respectă aceste criterii pe care tocmai le-am spus. Nu sunt bani europeni obișnuiți, sunt bani care, pe de o parte, au o flexibilitate extraordinară, poți să pui acolo ce vrei tu ca guvern, cu condiția de a avea o logică de reformă, de schimbare, nu sunt doar investiții, dar, pe de altă parte, vin cu o constrângere extraordinară, trebuie angajate sumele până în 2022 – 70% – și trebuie terminate proiectele până în 2026; nu mai există posibilități de: ”hai să mai continuăm”, ”hai să fazăm” și așa mai departe. De asta este foarte important și am ținut și eu și Dan Barna să avem consens în guvern, să avem toată lumea la masă în această lună de foc care urmează, februarie, pentru că ce punem acum în PNRR este bun pus și nu vrem să ajungem în situația în care punem ceva și apoi să ne dăm seama că nu se poate finaliza până în 2026. Vom cere sub semnătură către toți cei care propun proiecte etapele de implementare, astfel încât să ne asumăm toţi cei care propunem – și ministerele, și ministerul pe care îl conduc, și Guvernul ca atare, și administrația locală, care vine cu idei – să ne asumăm sub semnătură faptul că se finalizează, pentru că, evident, sunt asaltat într-un sens bun de fel de fel de cereri, toată lumea are idei, de la o idee la proiect este o cale lungă, pe care nu trebuie să o parcurgem în cadrul PNRR. Vom prioritiza acele proiecte care pot să înceapă imediat și pentru că avem aceste constrângeri bugetare, deci, să  preluăm acele proiecte care erau până acum pe bani naționali să le mutăm pe PNRR, astfel încât să degrevăm și bugetul de opresiune suplimentară. Vă mulțumesc.

Reporter: Dacă tot vorbeați, domnule ministru, de proiecte care ar putea să fie preluate din fondurile naționale, ne-ar interesa ce cheltuieli cu caracter social pot fi preluate în momentul de față, din discuțiile informale pe care le-aţi avut cu cei de la executivul european, pe bani europeni, pentru că știm că sunt asemenea discuții inclusiv pentru decontarea unora dintre cheltuielile pentru centrele de vaccinare și nu numai? Cum stați la nivelul discuțiilor și, concret, ce fel de cheltuieli ar putea să intre pe această zonă? Știm că erau în discuții și chiar anumite cheltuieli cu un nivel social mult mai mare, nu numai cele legate de pandemie.

Cristian Ghinea: Aici vreau să fac o rectificare. Banii pe vaccinare pe care i-am anunțat astăzi de dimineață sunt un alt instrument, care se numește REACT-EU. Deci, am găsit bani atât pentru partea de salarizare, cât și pe partea de organizare a centrelor. În PNRR nu vor fi bani de…

Reporter: Nu vorbeam de PNRR, eu vorbeam în general, vă întrebam.

Cristian Ghinea: Da, da, da. Păi, acesta este răspunsul. Deci, vor fi în REACT-EU. În PNRR, ca atare, în forma care este în momentul ăsta cheltuielile sociale sunt foarte puține. În schimb, însă, în Parlamentul European s-a adăugat un întreg pilon social, pilonul social tineret, copii. Dat fiind că, atunci când a fost scrisă prima formă, nu aveam această decizie a Parlamentului European, în mod logic, în a doua formă, cea la care lucrăm acum, PNRR, va trebui să avem un pilon social, va trebui să avem măsuri pentru copii și va trebui să avem măsuri pentru tineri. Nu avem o obligație prin regulament, așa cum avem la partea de digital, 20%, și cum avem la partea de verde, 37%, deci, nu avem un prag minim pentru social, dar trebuie să fie un pilon social vizibil ca atare. Şi noi vrem să fie cheltuieli sociale, am spus deja, cred că implementarea venitului minim de incluziune este genul de reformă socială care trebuie să fie pus acolo, suntem în discuții cu Comisia Europeană. În mod cert partea de sistem informatic, este nevoie de un sistem informatic complex, pentru că acest VMI unifică practic toate ajutoarele sociale în acest moment. Deci, dezvoltarea platformei digitale în mod obligatoriu, în mod cert poate fi finanțată din PNRR. Suntem în negocieri cu Comisia Europeană și pentru partea de cheltuieli bugetare, cel puțin pentru primii doi ani. Aici este un răspuns pe care îl așteptăm scris de la Comisia Europeană și urmează să avem negocieri. Eu sper să fie un răspuns pozitiv. Alte cheltuieli sociale care mai pot fi, nu vreau să mă antepronunț, am avut o discuție cu Raluca Turcan pe subiectul acesta. V-aş sfătui să vă uitați la recomandările de țară din semestrul european, sunt mai multe acolo, în ce priveşte pensiile, în ce priveşte sustenabilitate sistemului de pensii – trebuie să venim noi cu idei, Comisia Europeană are această listă de recomandări de țară pentru ultimii trei ani și tot ce punem noi în PNRR trebuie să aibă un echivalent în aceste recomandări – şi vorbim de toate zonele, atât de macro-stabilitate, dacă vă uitaţi, pe partea de păduri se vorbește în recomandările de țară că nu funcționează sistemul SUMAL, trebuie să fim atenți la tăierile ilegale. Toate aceste recomandări trebuie trecute în revistă și să venim cu soluții pentru fiecare, dacă acele soluții costă le putem trecem în PNRR. Asta este logica întregului PNRR, este un instrument de finanțare a reformelor. Bun. Mulțumesc frumos!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.