„Datele statistice ale Eurobarometrului demografic şi educaţional arată faptul că în România doar un procent foarte redus de persoane, de doar 8%, din segmentul populaţiei de referinţă cu vârste cuprinse între 30-34 de ani, din mediul rural, o reprezintă absolvenţi de studii superioare. Este unul dintre cei mai dezamăgitori şi alarmanţi indicatori ai decalajului de dezvoltare a ruralului faţă de urban.În afară de acest indicator, experţii în educaţie sunt atenţi şi la rezultatele înregistrate la testările PISA, la abandonul şcolar din momentul de maximă vulnerabilitate de la finalul ciclului gimnazial, la procentul de tineri care reuşesc să obţină calificative bune şi foarte bune la Evaluarea Naţională şi mai apoi la examenul de Bacalaureat.

Nu în ultimul rând, rata angajabilităţii absolvenţilor programelor de studii universitare este unul dintre indicatorii sensibili pentru dinamica celui mai important segment din piaţa forţei de munci, cel al populaţiei tinere”, observă vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, liberalul Marilen Pirtea.„Practica europeană a consacrat utilizarea unui indicator de profunzime, care defineşte gradul de neocupare a tinerilor ca ocupaţie şi educaţie activă.

Este vorba despre Indicatorul NEET (acronimare provenită din expresia în engleză „Not in Education, Employment, or Training”), care se foloseşte pentru a descrie categoria de tineri care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare. În timp ce la nivel european, în prezent, 14,2 % din populaţia în vârstă de 15-29 de ani face parte din categoria NEET, în România acest procent este situat la 16,8%, locul al treilea în UE după Italia, cu o rată de 22,2%, şi Bulgaria, cu 17,7%.

În privinţa ponderii tinerilor din categoria NEET în populaţia din ruralul românesc, indicatorul este foarte puternic dezechilibrat negativ, cu peste 25% în rural şi sub 10% în urban. Aşadar, încă nu avem motive de optimism cu privire la şansele tinerilor din rural şi chiar ale celor din urbanul mic şi mijlociu.

Este mai mult decât evidentă nevoia unui program de intervenţie sectorială, destinat susţinerii procesului de orientare educaţională de lungă durată a acestora, dar şi orientării profesionale corecte a tinerilor din rural şi din urbanul mic şi mijlociu”, remarcă deputatul Marilen Pirtea.

,dd>„Dacă vom promova corect instrumente eficiente de intervenţie în sprijinul acestor tineri, situaţi în rural şi în urbanul mic şi mijlociu, ne putem propune ameliorarea acestui dezechilibru net în care se află populaţia de până la 30 de ani, care nu este încadrată profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare. Ca propunere concretă, pot fi implementate structuri de asistenţă educaţională şi profesională, sub formă de Unităţi Regionale de asistenţă a orientării în carieră a tinerilor.

Aceste unităţi pot fi create pe lângă Agenţiile de Dezvoltare regionale din cele 8 regiuni şi pot monitoriza dinamica segmentului de tineri cu până la 30 de ani, mai ales sub aspectul consilierii lor pentru educaţie, carieră şi integrare profesională. În aceste Unităţi de Regionale de asistenţă a orientării în carieră a tinerilor este esenţială utilizarea de instrumente inovatoare şi fiabile pentru asistarea tinerilor, care să poată fi accesate şi utilizate permanent de către aceştia, platforme online de consiliere, bănci de date şi aplicaţii pentru orientarea profesională – aşa cum este, spre exemplu, platforma YTM.ro, oferită din acest an, în mod gratuit, tinerilor din întregul centru universitar timişorean”, arată liderul liberal.