Iniţiativă publică propusă de deputatul liberal Marilen Gabriel Pirtea
„Timişoara este cunoscută prin cel mai dens patrimoniu de clădiri istorice din România urbană, cu 14500 de imobile cuprinse în arealul istoric al zonelor protejate urbanistic. Reabilitarea acestora este un proces mult prea lent pentru orizontul 2023, când Timişoara va derula programul Capitalei Europene a Culturii.
Este evidentă nevoia unei intervenţii realizate printr-un mecanism financiar foarte precis şi eficient, prin care să se atingă un obiectiv îndrăzneţ de reabilitare rapidă a acelor imobile care sunt în prima grupă a clădirilor reprezentative, cel puţin câteva sute de faţade care formează împreună imaginea arhitecturală a Timişoarei istorice”, remarcă deputatul PNL de Timiş, Marilen Gabriel Pirtea.„O soluţie financiară care ar dinamiza reconstrucţia patrimoniului material format din aceste clădiri istorice ar aduce şi un puternic imput pentru economia locală, pentru sectorul construcţiilor şi pentru piaţa structurată a forţei de muncă din acest sector, un avantaj suplimentar ce s-ar obţine în urma aplicării unui astfel de program de intervenţie”, adaugă deputatul liberal.
”La începutul acestui an a fost anunţată deschiderea unui program pilot de finanţare, prin care timişorenii pot accesa bani pentru a-şi reabilita clădirile istorice, o sumă de 100 mii de lei de imobil, dintr-un buget total de 1 milion de lei, alocat de Institutul Naţional al Patrimoniului prin programul Timbrul Monumentelor Istorice, în pregătirea anului capitalei culturale europene.
Este vorba, prin urmare, de cel mult 10 imobile care pot fi reabilitate prin acest program, dintre sutele de clădiri istorice care au nevoie de intervenţie. Un proiect cu o valoare mai mult simbolică, ca acoperire a nevoilor de reconstrucţie din zona veche a Timişoarei”, completează Marilen Pirtea.
„Anul trecut, domnul primar Fritz promitea, în campania electorală, înfiinţarea unui fond de 10 milioane de Euro, destinat reabilitării a minimum 50 de clădiri istorice, dar şi alte măsuri care să ajute cofinanţarea intervenţiei pentru imobilele de patrimoniu. Probabil că este o soluţie viabilă pe termen lung, foarte corectă din punct de vedere strategic, dar demararea unui amplu proiect de reabilitare a oraşului istoric nu poate aştepta prea mult.
Pentru ca reabilitarea să înceapă în 2021 şi să avanseze semnificativ în 2022, astfel încât oraşul să intre în anul Capitalei Europene a Culturii cu o nouă imagine, singura soluţie rapidă şi eficientă este aceea prin care Primăria Municipiului Timişoara realizează lucrări de reabilitare urbană şi patrimonială pentru primele câteva zeci, poate chiar sute de clădiri istorice. Bugetul necesar reabilitării fiecărei clădiri poate fi considerat un împrumut public pentru proprietarii din aceste clădiri (10 milioane de Euro, suma invocată de Dominic Fritz, ar asigura reabilitarea a cel puţin 500 de imobile istorice), pentru care Primăria poate acorda facilitatea rambursării în 10 sau 15 ani, cu condiţia rambursărilor la zi pentru ratele anuale calculate, dar şi cu sancţiunea executării silite pentru nerealizarea rambursărilor anuale.
Acest mecanism de intervenţie şi împrumut, finanţat din buget local şi fonduri europene, poate asigura reabilitarea rapidă a oraşului istoric, un obiectiv situat printre primele priorităţi ale pregătirii anului cultural 2023 în Timişoara”, conchide deputatul Marilen Pirtea.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.