Conform datelor centralizate de Besmax Pharma Distribution (BPHD) la data de 5 octombrie 2020, românii donează mai multă plasmă convalescentă pentru tratamentul pacienților COVID-19. În ultimele trei săptămâni a existat un ritm mediu de peste 100 de donatori săptămânal, dintre care 75% au donat plasmă prin procedura de plasmafereză.

Dintre cele peste 3.000 doze de plasmă convalescentă colectate în România până acum, peste 70% au fost recoltate cu ajutorul celor 18 echipamente de plasmafereză oferite gratuit centrelor de transfuzie sanguină de către compania BPHD, distribuitor român de medicamente fabricate din plasmă umană.

Centrele județene de transfuzie care au cele mai bune rezultate până acum sunt Arad, Hunedoara, Buzău, Galați și Bistrița-Năsăud. Aceste centre au recoltat dublul mediei naționale (peste 2 donatori la fiecare 100 de pacienți COVID-19 confirmați). Media în România este de o donare prin plasmafereză la fiecare 100 de pacienți COVID-19 (deci 1%), în timp ce media europeană este de 7%. Este de făcut o mențiune specială pentru Centrul de transfuzie sanguină din Pitești, județul Argeș, care este printre cele mai competitive din România.

La polul opus există centrele mari de transfuzie, care au rezultate sub media națională, respectiv sub 1 donator (prin plasmafereză) la fiecare 100 de cazuri confirmate COVID-19. Printre aceste centre cu performanțe sub medie se află București, Ploiești, Brașov, Sibiu și Iași. Deși aceste centre au avut un număr important de persoane care s-au prezentat pentru a dona plasmă, ele au refuzat foarte mulți donatori pe motiv că „nu au vene bune” pentru procedura de plasmafereză. După se vede din datele prezentate, în centrele de transfuzie cu rezultate foarte bune procentul donatorilor refuzați pentru procedura de plasmafereză este sub 25%, în timp ce la București, de exemplu, procentul donatorilor refuzați pentru plasmafereză este de 61%! Este evident că procentul foarte mare al donatorilor refuzați în centre precum București, Ploiești sau Alba Iulia ascunde fie lipsa de experiență, fie dezinteres pentru recoltarea de plasmă convalescentă.

Precizăm faptul că refuzul de a recolta plasmă prin plasmafereză și orientarea donatorului către  procedura clasică (colectare de sânge integral) determină pierderea a două doze de plasmă la prima donare, plus alte 9 doze potențiale, pe care același donator le-ar fi putut dona, tot prin plasmafereză, în următoarele două luni, la fiecare 2 săptămâni. Randamentul colectării de plasmă prin procedura de plasmafereză este astfel de minim 3 ori (și maxim 9 ori) mai mare decât colectarea clasică, prin donarea de sânge integral.

În continuare, centre de transfuzie mari (Cluj, Craiova, Constanța, Târgu Mureș), stăpânite de baronii sângelui, sunt la coada colectării de plasmă convalescentă, pentru că au refuzat echipamentele de plasmafereză oferite gratuit, dar și pentru că nu recoltează nici măcar prin metoda clasică. Dezinteresul acestora nu a fost niciodată sancționat de către conducerea Ministerului Sănătății. De exemplu, Centrul de transfuzie sanguină din Timișoara a colectat doar puțin peste 100 de doze de plasmă convalescentă, în timp ce colegii lor de la Arad au colectat peste 250 doze, dintre care peste 80% sunt doze recoltate exact cu echipamentul de plasmafereză refuzat de cei de la Timișoara.

Este îngrijorător faptul că numărul pacienților COVID-19 crește tot mai mult, iar România are foarte puține opțiuni pentru asigurarea de medicamente cu eficiență dovedită în tratarea formelor grave de COVID-19. În aceste condiții, este evident că plasma convalescentă reprezintă o opțiune foarte bună: ea se găsește în venele celor peste 120.000 de români deja vindecați, este sigură și oferă rezultate promițătoare, confirmate de tot mai mulți medici, dar mai ales de tot mai mulți pacienți pe care i-a salvat.

Considerăm că este nevoie de o implicare mai mare din partea Ministerului Sănătății, iar cel mai important lucru acum este desfășurarea mult-așteptatei campanii de informare publică și promovare a donării de plasmă convalescentă. Cu legislația îmbunătățită și cu experiența deja acumulată în materie de recoltare de plasmă convalescentă, e esențial ca toți mai mulți români vindecați de COVID-19 să fie informați și îndrumați, cu ajutorul Ministerului Sănătății, pentru a dona plasmă convalescentă.

Florin Hozoc

Directorul general al BPHD

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.