În timp ce prim-ministrul PNL ne spune că economia României are cea mai rapidă revenire după criza economică din ultima sută de ani, firmele româneşti îşi închid porţile într-un ritm nemaiîntâlnit. Astfel, potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), numărul de firme dizolvate a crescut cu peste 18% în primele cinci luni din 2021, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent, la 11.454, faţă de 9.675 în perioada ianuarie – mai 2020.

Fără nicio îndoială, antreprenorii firmelor închise şi angajaţii acestora, rămaşi şomeri, sunt mai fericiţi şi au o putere de cumpărare mai mare, îndreptăţindu-l pe Florin Cîţu să afirme: „Alimentele sunt ieftine, puterea de cumpărare creşte, creşte şi consumul. Românii sunt mai fericiţi”.Tabloul capitalului autohton angrenat în economie arată deplorabil, iar afirmaţiile propagandistice ale premierului demonstrează că actualii guvernanţi nu au nicio legătură cu viaţa reală a românilor.Cele mai multe dizolvări de firme au fost înregistrate în Municipiul Bucureşti, respectiv 2.129 de firme (în creştere cu 17,62%) şi în judeţele Iaşi (526, +57,96%), Timiş (534, +3,49%), Constanţa (534, +0,19%) şi Cluj (491, +8,39%).Domeniul de activitate care a înregistrat cele mai multe dizolvări de firme, în primele cinci luni ale acestui an, este comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, unde s-au înregistrat 3.421 de dizolvări la nivel naţional. Faţă de perioada similară a anului anterior, dizolvările din acest sector au crescut cu 22,53%.Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, precum şi construcţiile, sunt alte două domenii de activitate unde s-a consemnat un număr mare de dizolvări de firme, şi anume 1.111 (+22,09%), respectiv 1.064 (+7,80%). În industria prelucrătoare s-au înregistrat 1.015 dizolvări, în creştere cu 18,85% faţă de aceeaşi perioadă din 2020.Cer Guvernului să sprijine firmele româneşti decapitalizate în timpul pandemiei prin ajutoare consistente din fonduri europene şi guvernamentale, care să le sprijine să îşi revină şi să prospere. În acelaşi timp, Guvernul trebuie să creeze un cadru fiscal echitabil, care să nu dezavantajeze firmele româneşti în raport cu multinaţionalele, iar un prim pas ar fi taxarea profitului obţinut de multinaţionale în România cu minim 15%, potrivit deciziei OECD.