Valeriu Gheorghiţă: Bună ziua! Vă mulțumim pentru participarea la conferința organizată de CNCAV! Aș începe prin a menționa faptul că astăzi, din păcate, avem peste 3.900 de cazuri confirmate și raportate de infecție cu SARS-CoV-2, în condițiile în care vorbim de o rată de pozitivare a testelor de circa 8,2%. În ziua precedentă am avut de două ori mai puține cazuri, cu aceeași rată de pozitivare, ceea ce mă face să cred că în perioada următoare creșterea cazurilor se va menține, nu se întrevede o posibilitate de stagnare a creșterii numărului de cazuri. De altfel, situația este explicată, în primul rând, de faptul că varianta Delta a devenit dominantă, inclusiv în România, și, de asemenea, unul din doi români nu are niciun fel de protecție față de această boală, în sensul că nu au fost nici vaccinați și nu au trecut prin boală, nu au istoric de trecere prin boală. Ori, din acest punct de vedere, chiar în marile aglomerări urbane, unde rata de imunizare colectivă, fie prin boală, fie prin vaccinare, este de peste 50, chiar peste 60%, totuși, vorbim de 40% care se traduce în valoare absolută la sute de mii de persoane care nu au niciun fel de protecție în fața infecției cu SARS-CoV-2; și atunci mesajul rămâne unul foarte clar: respectarea măsurilor de prevenție, masca, evitarea zonelor supraaglomerate, igiena și vaccinarea reduc pe de o parte riscul de infecție, pe de altă parte, riscul de a face o formă gravă, de a ajunge la spital și de a muri din cauza maladiei COVID-19.

Din păcate, vedem că un număr din ce în ce mai mare de persoane ajung în terapie intensivă într-un timp relativ scurt, ceea ce reprezintă un fenomen absolut îngrijorător, din punctul meu de vedere, și anume dacă ne uităm la cazurile diagnosticate de infecție cu SARS-CoV-2, peste 80% sunt cazuri la persoane nevaccinate și, de asemenea, la decese, peste 92% din decese sunt la persoane nevaccinate. De ce atenționez acest lucru? Pentru că, în spațiul public, se transmit mesaje complet incorecte și inexacte că persoanele vaccinate îmbolnăvesc persoanele nevaccinate și anume că fac infecții asimptomatice sau infecții subclinice care, sigur, contribuie la răspândirea virusului. Eu pot să vă spun că, din punct de vedere comportamental, persoanele vaccinate sunt persoane care respectă și celelalte măsuri de prevenție, sunt persoane extrem de atente la riscul de infecție și, în principiu, se corelează cu respectarea atât a măsurilor nefarmaceutice. De asemenea, faptul că vedem peste 80% din persoanele diagnosticate ca fiind nevaccinate cred că se traduce și printr-un comportament la risc, și anume o percepție redusă a riscului de infectare, fiecare persoană îşi evaluează propriul risc plecând de la contextul și membrii din familie, dacă au persoane vulnerabile cu care locuiesc la aceeași adresă. Tendința este, evident, să subevaluăm acest de risc de îmbolnăvire.

De asemenea, dacă ne uităm la faptul că varianta Delta, în momentul de față, este dominantă, comparativ cu varianta Alfa, când rata bazală de reproducere a cazului era de circa 2 comparativ cu rata bazală de reproducere a cazurilor la varianta Delta, de 5 în medie, pot să vă spun că după 8 cicluri repetitive de transmitere de la un caz cu variantă Alfa se ajunge, în circa două luni, la alte 256 de cazuri noi de boală, spre deosebire de varianta Delta, în același interval de timp, de la un caz pozitiv se poate ajunge la peste 390 de mii de persoane infectate, ceea ce înseamnă un număr de peste 1.500 de ori mai mare de persoane infectate în același interval de timp, din simplul motiv că varianta Delta este înalt transmisibilă, este mult mai contagioasă și, într-o populație nevaccinată, unde nu se respectă măsurile de prevenție, se răspândește extrem de ușor. Repet, transmiterea variantei Delta este similară cu niveluri ridicate de răspândire a bolilor transmisibile ale copilăriei: pojarul, vărsatul de vânt ş.a.m.d. Se răspândește foarte ușor, tocmai de aceea, în momentul de față, este foarte important să respectăm și celelalte măsuri de prevenție nefarmaceutice, în mod deosebit în zone supraaglomerate, chiar dacă sunt în spații exterioare, atunci unde există risc mare de expunere, și cu atât mai mult în spațiile închise.

Tot în acest context, în urma consultării grupului științific din Comitetul Național de Coordonare a Vaccinării, în săptămâna precedentă s-au luat mai multe decizii vizavi de extinderea indicației de vaccinare, și anume aș face câteva precizări legate de vaccinarea heterologă, în cazul persoanelor care au făcut prima doză cu un anumit tip de vaccin și care, din varii motive, cel mai frecvent motive medicale, au amânat decizia de a efectua cea de-a doua doză, fie de teama reacțiilor adverse, fie s-au infectat între timp și nu au mai dorit să se vaccineze.

Este foarte important să completăm schema de vaccinare chiar dacă am depășit intervalul recomandat de timp în autorizarea fiecărui tip de vaccin, deci practic niciodată nu e târziu să facem doza 2 pentru a completa schema de vaccinare.

Așa încât, pe lângă contraindicațiile absolute pe care le știm cu toții, pentru că cea mai frecventă situație de amânare a dozei de rapel este în cazul persoanelor vaccinate cu vaccinul de la compania AstraZeneca, în aceste situații, pe lângă contraindicațiile absolute, șocul anafilactic după prima doză sau un eveniment trombotic cu trombocitopenie sau sindromul de extravazare capilară, persoanele pot efectua cea de-a doua doză cu un alt tip de vaccin, de pildă pe bază de ARN mesager, însă în  baza unei recomandări medicale, pentru că această decizie nu este una la cerere, ci se face după ce ne sfătuim cu medicul nostru, fie medicul de familie, fie medic specialist, de boli infecţioase sau de altă specialitate, atunci când sunt anumite contraindicaţii, ca să spun, la limită, de pildă o reacţie alergică, care nu îndeplineşte criteriile de şoc anafilactic, dar pacientul, dacă are şi alţi factori de risc, medicul poate să decidă, evident, în beneficiul persoanei respective, să recomande un alt tip de vaccin. Toate celelalte motive de amânare a dozei de rapel, a celei de-a doua doze din teamă, iarăşi, teama o putem învinge, o putem contracara în discuţia pe care noi o avem cu medicul de familie. Tocmai de aceea am lăsat această recomandare medicală, în ideea de a mai pune încă un filtru, încă o etapă în care persoana respectivă poate să discute cu medicul de familie despre beneficiile vaccinării, despre riscuri, despre importanţă. Şi, atunci, considerăm că este modalitatea prin care majoritatea persoanelor care au făcut cel puţin o doză din vaccinul de la AstraZeneca pot, în momentul de faţă, să-şi completeze schema de vaccinare cu un alt tip de vaccin, repet, la recomandarea unui medic specialist sau a medicului de familie.

Un al doilea lucru pe care vrem să îl menţionăm este legat de vaccinarea în cazul femeii gravide sau femeilor care alăptează în momentul de faţă. Ştim foarte bine că datele ştiinţifice din viaţa reală ne arată că nu se identifică riscuri de teratogenitate, adică de toxicitate asupra fătului şi, de asemenea, de toxicitate asupra nou-născutului sau sugarului prin alăptare în cazul vaccinării femeii gravide sau, respectiv, a mamelor care alăptează. Așa încât, ținând cont de recomandările societăților științifice internaționale și de poziția Societății de Obstetrică şi Ginecologie din România, vaccinarea, în momentul de față, știm că este indicată tuturor persoanelor începând de la vârsta de 12 ani, dacă vorbim de cele două tipuri de vaccinuri, de la compania Pfizer, Moderna, respectiv, peste 18 ani folosind celelalte două tipuri bazate pe vector viral și, mai mult decât atât, femeile însărcinate sau care alăptează pot beneficia de vaccinare împotriva COVID-19 indiferent de tipul de vaccin pe care aleg să îl folosească, vaccinuri, evident, din cele patru autorizate în momentul de față de Agenția Europeană a Medicamentului.

Readuc aminte faptul că o singură doză de vaccin în cazul celor care se folosesc în două doze nu este suficientă pentru protecția față de infecția cu SARS-CoV-2 varianta Delta și pentru prevenirea cu o eficienţă ridicată a formelor grave și a spitalizărilor.

De asemenea, pentru că se apropie sezonul gripal este important de menționat că vaccinarea împotriva COVID-19 se poate efectua simultan cu celelalte tipuri de vaccinuri care sunt incluse în programul naţional de vaccinare sau, în cazul vaccinărilor la grupele populaționare la risc, cum este vaccinarea antigripală, așa încât cine dorește să se vaccineze antigripal poate să beneficieze, de pildă, la medicul de familie, și de vaccinare COVID-19, pentru că se pot face simultan sau la orice alt interval de timp față de doza de vaccin COVID-19 sau invers. Deci nu există limitări din acest punct de vedere și sunt recomandări foarte clare ale Centrului de Control al Bolilor din SUA.

În ceea ce privește doza 3, vreau să mai fac câteva precizări. În momentul de față, Agenţia Europeană a Medicamentului evaluează datele științifice care au fost depuse de compania BioNTech Pfizer pentru autorizarea dozei trei, de asemenea, urmează să se evalueze și datele de la compania Moderna, tot pentru doza 3 și, din calendarul de evaluare, foarte probabil că în prima săptămână a lunii octombrie se va emite autorizarea pentru cea de-a treia doză, dar aș vrea să explicăm foarte clar ce înseamnă doza a treia. Am mai făcut acest lucru, însă consider că oamenii trebuie să înțeleagă foarte bine ce înseamnă doză 3, și anume sunt două recomandări. Pe de o parte, administrarea unei doze suplimentare, a unei doze adiționale de vaccin COVID-19 pe bază de ARN mesager care să fie administrat la un interval apropiat de doza a doua sau prospectiv, atunci când inițiem o schemă de vaccinare /…/ la persoanele cu status imun precar; și aici vorbim de persoane care sunt posttransplant, persoanele care sunt cu terapie oncologică activă, persoanele care sunt cu alte afecțiuni, cu imunodeficiențe primare, imunodeficiențe dobândite, cum este infecția HIV netratată sau în stadii avansate, în stadii de SIDA, imunosenescența – adică persoanele în vârstă, persoanele de peste 65 de ani, în mod deosebit cei care sunt rezidenți în centrele sociale, în căminele de vârstnici; de asemenea, pacienții care fac terapii imunosupresoare, terapii biologice sau cortizonice cu doze mari și pe durată prelungită de timp.

Şi o a doua recomandare este de administrare a unei doze de rapel, care se face la cel puțin şase luni de la schema inițială de vaccinare și care, în principiu, vizează, pe lângă categoriile populaționale la risc, și restul populației care a primit cel puțin prima schema de vaccinare. Practic, aici avem în vedere sau în obiectiv consolidarea răspunsului imun după prima schemă pentru a asigura o durată mai mare a protecției oferită după prima schemă de vaccinare.

De altfel, noi știm că acest principiu este folosit în general în vaccinologie, toate vaccinurile care sunt folosite, inclusiv în programul național de vaccinare al copiilor, necesită un rapel după un interval de timp, așa încât în momentul acesta se are în vedere această recomandare de a administra o doză de rapel, iarăși, la categorii populaționale care fie au un risc crescut să se expună la boală, cum e personalul medical sau persoanele vulnerabile, persoanele cu boli cronice și restul populației generale, cu condiția să avem minim șase luni de la schema inițială. Şi, de asemenea, cei care au istoric de trecere prin boală teoretic nu au nevoie de a face această doză de rapel, ținând cont de faptul că, după o schemă completă de vaccinare cu două doze, dacă mai ai și istoric de trecere prin boală, indiferent de intervalul de timp față de schema de vaccinare, nivelul anticorpilor este mult mai crescut. Deci, practic, imunogenitatea este crescută și chiar dacă nivelul acesta scade, nivelul anticorpilor scade, se menține încă la un nivel suficient de ridicat pentru a asigura protecția față de forme severe, față de spitalizare și față de deces.

În momentul de față, platforma este în curs de adaptare, platforma de programare, și, de asemenea, am transmis către comisiile de specialitate din Ministerul Sănătății și Colegiul Medicilor pentru a defini exact care sunt acele categorii populaționale care îndeplinesc, prin diagnosticele pe care le au sau prin terapii, criterii de imunosupresie. Foarte probabil că va fi prima categorie cu care vom începe, în funcție de recomandarea Agenției Europene a Medicamentului.

Ne așteptăm fie ca această autorizare să se dea acum concomitent pentru cele două indicații, adică doza adițională sau doză de rapel sau să se dea inițial pentru doza adițională și ulterior pentru doza de rapel. În concret, dacă vom avea această decizie, practic, în luna octombrie vom putea demara activitatea de administrarea a dozei 3, fie că vorbim de o doză adiţională, fie că vorbim de rapel.

În ceea ce privește indicația de administrare a vaccinului de la compania Pfizer la copii cu vârsta cuprinsă între 5 și 11 ani, foarte probabil că datele, din ceea ce noi știm, vor fi depuse la FDA la sfârșitul lunii octombrie. În momentul de față, la Agenția Europeană a Medicamentului nu s-au depus datele științifice pentru evaluare, ne așteptăm ca spre finalul acestui an, probabil noiembrie, sfârșit de noiembrie, să fie depuse și evaluate, deci e posibil ca până la sfârșitul acestui an să avem o recomandare din partea Agenției Europene a Medicamentului în acest sens, dar recomandarea noastră principală va fi către acele grupe de copii care sunt în evidență cu boli cronice care îi expun unui risc crescut de a face forme grave de îmbolnăvire.

În ceea ce privește vaccinarea în unitățile de învățământ, știm foarte bine că ieri unitățile au început școala. Principala modalitate prin care se va asigura vaccinarea în unitățile de învățământ, din discuțiile pe care le-am avut cu colegii din direcțiile de sănătate publică, rămâne vaccinarea cu echipe mobile. Vor fi, de asemenea, unități sanitare care vor avea în cabinetele școlare puncte de vaccinare, cabinete de vaccinare și acolo va fi asigurat accesul la vaccinare și, de asemenea, anumite unități de învățământ vor fi arondate către centre fixe deja funcționale. Spre sfârșitul acestei săptămâni, probabil că vom avea o centralizare la nivel național pe fiecare județ, care va fi modalitatea prin care o unitate de învățământ va avea acces la vaccinare. S-a așteptat această săptămână tocmai pentru a centraliza, pe de o parte, intenția de vaccinare și pentru a găsi modalitatea optimă prin care să asigurăm accesul la vaccinare. Mesajul meu este acela de a afișa la nivelul fiecărei unități de învățământ în zona accesibilă publicului care este modalitatea de vaccinare în unitatea respectivă și care este programul de vaccinare, programul de lucru, așa încât cei care doresc să se vaccineze, elevi, părinți, bunici și angajații unității de învățământ, să știe cum vor face acest lucru și în ce interval de timp. /…/

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.