Sorin Cîmpeanu: Bună ziua. În această ședință de guvern au fost adoptate patru hotărâri de guvern în domeniul educației. În primul rând, cel mai important, a fost adoptată hotărârea de guvern privind stabilirea cuantumului minim al burselor, diferențiate pe categorii. Astfel, bursele de performanță cresc de cinci ori, de la 100 de lei la 500 de lei per elev. Bursele de merit se dublează, de la 100 la 200 de lei. În același timp, crește plafonul de la care acestea vor putea fi acordate, de la media 8,50 la media 9,50. Aș vrea să vă reamintesc faptul că, urmare a predării online, urmare a renunțării la teze, rezultatele au fost foarte mult distorsionate, în așa fel încât 50% din elevii României s-ar fi încadrat la burse de merit, urmare a rezultatelor înregistrate la nivelul anului școlar 2020-2021. Bursele de studiu au înregistrat o creștere cu 50%, de la 100 de lei la 150 de lei per elev, iar bursele de ajutor social, înțelegând nevoia de sprijin a elevilor din medii defavorizate, a fost dublată la nivelul cuantumului minim de la 100 de lei la 200 de lei. Cu titlu informativ, în anul școlar 2020-2021, un număr de 533.000 de elevi au înregistrat medii peste 8,50, iar un număr de 347.000 au înregistrat medii peste 9,50. Această Hotărâre de Guvern este inițiată în baza articolului 82 din Legea Educației Naționale, care prevede obligativitatea inițierii acestei hotărâri de guvern. Este un act de administrare care pune în aplicare o normă deja existentă, aceea prevăzută la articolul 82, Legea Educației Naționale, deci nu este o politică nouă. Mai mult decât atât, aceste cuantumuri vor fi valabile începând cu semestrul 2 al anului școlar 2021-2022, care va începe în data de 10 ianuarie, deci  semestrul întâi are bursele prevăzute în Legea bugetului pentru anul 2021. Este vorba de o îmbinare a celor două reglementări – anul școlar care se întinde pe doi ani calendaristici și Legea bugetului, care se face în același an. De asemenea, aș vrea să vă spun că această Hotărâre de Guvern se încadrează în articolul 110 din Constituția României, Ministerul Educației a prezentat acest lucru, iar Ministerul Justiției a a opinat în același mod.
Cea de-a doua hotărâre de guvern inițiată prevede actualizarea nomenclatorului studiilor de licență și de master, conform deciziilor care au fost luate de către Consiliul General al ARACIS, în data de 31 august.
Cea de-a treia hotărâre de guvern prevede adoptarea costului standard pentru copil în creșă, pentru unitățile de învățământ privat și confesional, în valoare de 15.000 de lei per copil în creșă, la care se adaugă costul destinat cheltuielilor materiale și pregătirii profesionale, în valoare de 585 de lei per elev.
Cea de-a patra hotărâre de guvern pune în aplicare un acord semnat între România și Republica Chineză, un acord prin care se vizează recunoașterea diplomelor și recunoașterea perioadelor de studiu. Acestea sunt cele patru hotărâri de guvern în domeniul educației adoptate în ședință astăzi, 6 octombrie. Dacă sunt întrebări.
Reporter: Bună seara. Dle ministru, în urmă cu o lună afirmați că aceste burse vor fi legate de prezența elevilor la școală. Aceștia să nu depășească 10 absențe per semestru. Rămâne această caracteristică, că am văzut că în hotărârea de guvern nu este specificată această condiție pentru a primi bursele de merit și bursele școlare.
Sorin Cîmpeanu: Da, este foarte adevărat. Ceea ce am declarat atunci mențin acum. Această creștere semnificativă a burselor de până la 5 ori înseamnă, pe de o parte, o încurajare a performanței, dar pe de altă parte, foarte important, înseamnă o măsură menită să reducă abandonul școlar. În momentul în care mai mulți copii din aceeași familie au șansa acestor burse, deja venitul din burse devine atât de atractiv, încât părinții să susțină activitatea în școală a propriilor copii. Da, este o măsură care vizează ambele planuri, pentru că la 10 absențe nemotivate pe semestru, deci dacă nu mergi la școală, aceste burse se pierd.
Reporter: Dar unde scrie acest lucru, că în hotărârea de guvern nu este prevăzut acest lucru. Ați amendat-o, în transparență decizională nu apărea…
Sorin Cîmpeanu: Articolul 82 din Legea Educației Naționale obligă inițierea acestei hotărâri de guvern pentru stabilirea cuantumului. Condițiile se stabilesc prin ordin al ministrului educației. Se vor stabili.
Reporter: De asemenea, astăzi ați anunțat că doar 7% din părinți sunt de acord cu vaccinarea copiilor. Aceștia au fost chestionați de către Ministerul Educației împreună cu Ministerul Sănătății. Ne puteți spune ce măsuri concrete aveți în vedere pentru a determina părinții să își lase copiii să fie vaccinați?
Sorin Cîmpeanu: Da, este adevărat, astăzi au fost centralizate 290.000 de chestionare. Din cele 290.000 de chestionare, 22.000 au fost răspunsuri afirmative pentru vaccinarea propriilor copii, 44.000 au fost răspunsuri indecise, iar 234.000 au fost răspunsuri negative, adică 7,5% au fost cu da, 15% au fost indecişi și 77,5%, din păcate, au răspuns cu nu. Pe de altă parte, tot astăzi am făcut publice rezultatele vaccinării elevilor în ultima săptămână. Dacă în prima săptămână de școală am avut o medie de 1.000 de elevi vaccinați pe zi, în cea de a doua săptămână, această media a crescut la 1.700 de elevi vaccinați pe zi, iar în cea de-a treia săptămână am avut aproape 2.500 de elevi vaccinați pe zi. Asta arată că, în pofida acestor răspunsuri îngrijorătoare completate de către părinți în aceste chestionare, totuși, în rândul elevilor există o dorință de vaccinare.
Reporter: Întrebarea a fost ce măsuri concrete aveţi în vedere pentru a face părinții să lase copiii să fie vaccinați, ţinând cont că aţi distribuit puțin peste 250.000 de formulare?
Sorin Cîmpeanu: 290.000 de formulare.
Reporter: Ştim foarte bine că sunt peste 3 milioane de elevi în România. Când vor fi aceste formulare și către ceilalți părinți?
Sorin Cîmpeanu: Ştim foarte bine că sunt 2.930.000 de preșcolari și elevi în România. Dintre elevii și preșcolarii din România, doar 1.230.000 au vârsta peste 12 ani, deci se pot vaccina. Din 1.230.000, într-adevăr, au răspuns doar 290.000 în structura de răspuns pe care v-am dat-o. Ministerul Educaţiei împreună cu Ministerul Sănătății, împreună cu coordonatorul campaniei naționale de vaccinare vor face în continuare eforturi pentru conștientizarea importanței și necesității vaccinării. Acest lucru îl susținem zi de zi în teritoriu, în fiecare școală. De asemenea, pentru a veni în sprijinul celor 22.000 de elevi care doresc să se vaccineze, am luat legătura chiar astăzi cu colonelul Valeriu Ghiorghiță și are disponibilitate de a trimite echipe mobile de vaccinare în școlile în care învață acești 22.000 de elevi. De asemenea, fereastra de oportunitate va dura până la finalul lunii noiembrie. Nu va fi o oportunitate deschisă….
Reporter: Când ar putea începe vaccinarea propriu-zisă a copiilor?
Sorin Cîmpeanu: CNCAV răspunde, împreună cu DSP, de organizarea acestui lucru. Ministerul Educației are datoria să comunice CNCAV câţi elevi doresc să se vaccineze în fiecare din școlile României, lucru pe care îl face chiar astăzi.
Reporter: De asemenea, referitor la testarea elevilor, când vor ajunge testele pe bază de salivă în școli? Înţelegem că aţi început procedura de licitație sau au fost autorizate aceste teste pe bază salivă de către Agenția Națională a Medicamentului. Când vom vedea testele în școli?
Sorin Cîmpeanu: Daţi-mi voie să mă prezint încă o dată. Sunt ministrul educației, aici de față este și şeful Departamentului pentru Situații de Urgență. Ministerul Educației a comunicat, la solicitarea Departamentului pentru Situații de Urgență, numărul de beneficiari, precum și numărul de săptămâni de școală rămase din acest semestru, în număr de 11, și rămase din acest an școlar, în număr de 30. Este vorba de numărul total de beneficiari, preșcolari, elevi, personal didactic, didactic-auxiliar şi nedidactic. De asemenea, sunt convins că vă va informa domnul doctor Arafat, Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale a elaborat deja cerințele minime de performanță și cerințele minime de reglementare, în așa fel încât, coroborat cu numărul de beneficiari estimat, acest proces se va desfășura cu celeritate. Până atunci, în școli există teste antigen rapide, care pot și trebuie să fie folosite. Astăzi am avut o completare a Ordinului comun de ministru, prin care am clarificat acele aspecte. Elevii care doresc să revină în ziua a opta de la apariția unui caz confirmat în clasă la școală vor putea fi testați fie în cabinetul medical școlar, dacă există în acea școală, dacă nu, a doua categorie – vor fi testați pe banii de DSP-urilor de către echipe mobile DSP și a treia categorie, cei care au făcut deja teste în alte părți – vor fi luate în considerare pentru a putea reveni la școală începând cu ziua a opta. Au fost suplimentate, subliniez suplimentate, cu 280.000 de teste, numărul de teste disponibile în şcoli. Este o suplimentare adăugată peste cele deja existente prin grija Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă. Mai sunt întrebări?
Reporter: Mă uităm că tocmai s-a publicat în Monitorul Oficial cred că ordinul privind obligativitatea măștii de protecție și voiam să vă întreb ce se întâmplă în cazul elevilor care fac ore de sport în aer liber, dacă sunt exceptați sau nu.
Sorin Cîmpeanu: Ordinul comun de ministru prevede în continuare posibilitatea derulării orelor de educație fizică în spații interioare dacă rata de incidență în localitate este sub 2 la mie; peste 2 la mie, doar în spații exterioare fără mască de protecție. Având în vedere și condițiile climatice, care sunt din ce în ce mai evidente, este clar că nu vor putea fi derulate orele de educație fizică în exterior din cauza condițiilor climatice nefavorabile. În acest sens, fiecare director de școală poate să suplinească aceste ore de educație fizică cu ore din disciplina Educație pentru viață, spre exemplu.
Reporter: Da. Şi încă o precizare aş mai dori. Ce se întâmplă în cazul în care un cadru didactic care a intrat în contact cu mai mulți colegi sau cu elevi din mai multe clase e confirmat pozitiv: intră toată școala în online? Pentru că până acum înțeleg că nu ne-aţi specificat foarte clar. Ce se întâmplă?
Realizator: Eu cred că regulile sunt foarte clare, pot să le reamintesc, dacă doriți: la apariția unui caz confirmat, automat întreaga clasă trece în sistem online, deci încetează prezența fizică pentru 14 zile, fără a mai fi nevoie de hotărârea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, la solicitarea Consiliului de Administrație al școlii, cu avizul Inspectoratului Școlar. În situația în care apar mai mult de jumătate din clasele unei școli în scenariu online, atunci decizia se ia de către Comitetul Județean pentru Situații de Urgență de suspendare a activității în întreaga școală. Datele de astăzi ne arată că sunt 125 de școli din România cu activitatea complet suspendată în întreaga școală din cauza cazurilor de îmbolnăviri. De asemenea, sunt 11.090 de clase care au activitatea suspendată din această cauză. Dacă, separat de aceste două reguli, care sunt cât se poate de clare, ancheta epidemiologică reliefează, evidențiază și alte situații, DSP ia decizia de rigoare în consecință. Ordinul comun de ministru prevede și această posibilitate. Cazurile clare, automate, sunt apariția unei caz într-o clasă, apariția suspendării unui număr de cel puțin jumătate din clasă, astea sunt clare, mai departe, ancheta epidemiologică se face caz cu caz în funcție de contacții direcți.
Reporter: Deci inclusiv în cazul profesorilor, că este nu era clară, dacă doar pentru elevi se aplică.
Sorin Cîmpeanu: Evident, poate fi şi personal didactic auxiliar și personal nedidactic, pentru că multe situații au fost în rândul acestui personal.
Reporter: Legat de veniturile profesorilor, ce se mai întâmplă? Pentru că există o promisiune din partea dumneavoastră, pe când erați ministru cu puteri pline, să zic aşa, prin care profesorii ar trebui să aibă veniturile mărite de la data de 1 ianuarie. Înţelegem că și ministrul muncii a avut o întâlnire astăzi cu sindicatele din învățământ…
Sorin Cîmpeanu: Întâlnirea a fost comună, Ministerul Muncii, Ministerul Educației, sindicatele din învățământ, iar poziția mea este aceeași și înainte de a fi ministru și cât am fost ministru cu puteri depline și cât sunt ministru interimar și când nu o să mai fiu ministru interimar. Este nevoie de salarizare atractivă în educație, este nevoie de recunoașterea muncii profesorilor.
Reporter: Şi cum majoraţi veniturile profesorilor, în contextul în care avem un guvern interimar? Se mai poate întâmpla acest lucru?
Sorin Cîmpeanu: Eu cred că, și în perioada în care avem un guvern interimar, salariile se plătesc, iar bursele se plătesc, de asemenea, ca dovadă că am avut această hotărâre de guvern pentru burse. Iar majorarea salariilor, discutată astăzi împreună cu Ministerul Muncii și sindicatele, vizează creșterile de 8%, începând cu 1 ianuarie. O nouă lege a educației, alături de o nouă lege a salarizării, va implementa un sistem de salarizare fără doar și poate mai atractiv și diferențiat în funcție de performanța profesorilor, diferențiat în funcție de mediul în care activează, mediul rural având nevoie de un sistem de salarizare mai atractiv pentru a avea profesori. Mulţumesc.
Reporter: Ne puteţi spune în ce stadiu se află noua lege a educației, ţinând cont că trebuia să o prezentați în urmă cu șase zile. V-aţi asumat. printr-un memorandum în Guvern. când aveaţi puteri depline.
Sorin Cîmpeanu: Îmi asum această întârziere și întotdeauna, atunci când voi fi pus să aleg între două variante, între a asuma o întârziere – și o asum în calitate de ministru al educației – , și a avea răbdare pentru rezolvarea unor probleme ce trenează de peste 30 de ani în sistemul de educație din România, o să aleg varianta a doua, în care e nevoie de timp, e nevoie de consultare, pentru a avea un proiect al legii educației stabil, care să nu mai poată fi modificat, să nu se mai dorească a fi modificat la orice schimbare de guvern.
Reporter: Va fi adoptată această lege până la începutul anului școlar viitor?
Sorin Cîmpeanu: Asta e dorința noastră, da. Mulțumesc.
Reporter: Bună seara. Despre ordinul despre care ați vorbit și dumneavoastră, domnul Alexandru Rafila, deputat din partea PSD, a avut astăzi o conferință de presă și a spus că vă invită, la începutul săptămânii viitoare, în parlament, să daţi explicații despre acest ordin. Dacă ne puteți spune, veți răspunde la această invitație?
Raed Arafat: Doamnă, când sunt invitat, și mai ales dacă nu avem probleme care necesită intervenții de urgență, mă duc. Și sigur o să iau manualul de medicină de dezastre cu mine.
Reporter: Deci nu aveți de gând să retrageți ordinul, așa cum vă cerea.
Raed Arafat: Deci, la acest moment, retragerea ordinului și revenirea la situația în care spitalul este plin de cazuri ce pot fi amânate – și știe  foarte bine lumea medicală ce vorbesc, știu foarte bine ce spun- și, în același timp, avem presiune pe spital, pe cazuri care nu pot aștepta, măsura pe care am luat-o este măsura pe care o ia orice manager care se ocupă de o situație de dezastru, de o situație de catastrofă medicală, pe care nu putem să nu o recunoaștem, ea există. Manualele descriu acest lucru, prioritizarea există, noi nu spunem că un bolnav care trebuie să fie operat dintr-un un motiv, de exemplu oncologic, care nu suportă amânare, să nu fie operat. Medicul poate să-l opereze, dar un pacient care are o problemă care necesită investigații și mai poate fi amânată sau poate fi făcută în ambulatoriu, deci acest lucru se face, ca să lăsăm loc pentru ce acum înseamnă salvarea de vieți. Deci, salvarea de viață întotdeauna are cum se spune prioritate, și asta este un principiu în medicină de dezastre, toți care au făcut pregătire în acest domeniu cunosc foarte bine.
Reporter: Si aş mai avea o întrebare, după ce guvernul a fost demis prin această moțiune de cenzură, v-aţi gândit vreo clipă să vă dați demisia sau vrei să continuați și alături de viitorul guvern?
Raed Arafat: Doamna, eu sunt secretar de stat, sunt numit de prim-ministru. Prim-ministrul, când consideră, poate să mă demită; dacă consideră, poate să mă țină, eu îmi fac treaba cât sunt în această poziție.
Reporter: Vă mulțumesc.
Raed Arafat: Şi eu mulţumesc.
Reporter: Domnule Raed Arafat, aș vrea să vă întreb dacă este normal ca românilor care merg la restaurant să li se ceară un certificat verde pentru a intra în restaurant și pentru a consuma acolo, în timp ce angajații din restaurantul respectiv nu sunt vaccinaţi și nu le cere nimeni /…/
Raed Arafat: Nu, nu este normal, vă dau dreptate, numai că sunt două chestii care reglementează. Una este problema pe care o reglementăm pe acces, pe problemă de sănătate publică, cealaltă este pe raportul de muncă;  problema cu angajații are două soluții: soluția bunului simț, ceea ce înseamnă ca patronul restaurantului trebuie să se asigure că angajații lui cel puțin sunt testaţi; și, a două soluție, este soluția prin lege, care să impună aceste reguli, dar numai prin lege, și prin adoptare de către Parlament, nu prin hotărâri de guvern sau alte modalități care implementează măsurile de sănătate publică generală. Deci, problema raportului de muncă nu putem să o afectăm, decât dacă va veni o lege care să aprobe acest lucru.
Reporter: Dar să le permiteți românilor să meargă în restaurante fără a folosi certificatul verde, mai există această variantă şi peste şase mie?
Raed Arafat: Să nu folosească certificatul verde la restaurante și peste tot. Dacă aveam persoanele care merg, dacă aveam procentul de vaccinare destul de mare în sensul în care să știm că cei care se infectează, mult mai puțini dintre ei ajung la terapie intensivă, poate că ajungeam să facem ce a făcut Danemarca, ce au făcut alte țări. Dar, la acest moment, nu ai cum și vedem care este, de fapt, impactul. Vedem impactul pe sectorul sanitar, care este unul foarte serios la acest moment. Motivul acestui impact, în mod deosebit, este că avem un teren prielnic de răspândire și de impact al variantei Delta. Ea se răspândește repede, foarte ușor, are impact mai ales asupra persoanelor care nu au beneficiat de vaccinare. Acesta este motivul pentru care se ajunge în terapie intensivă, se ajunge la nevoi mari de oxigen, se ocupă paturile din spital. Altfel, marea majoritate a celor vaccinați au simptome foarte ușoare. Într-adevăr, au ajuns unii vaccinaţi să aibă nevoie de asistență avansată, dar erau în vârstă foarte înaintată și cu foarte multe probleme medicale asociate, cum zicem noi, comorbidități.
Reporter: Din punctul dvs. de vedere, ca specialist, la ce procent de persoane, cetăţeni români vaccinaţi, ar trebui să ajungem ca să renunţăm la restricţii, la certificat verde?
Raed Arafat: Ţările din afară nu prea au renunţat la certificatul verde, tot îl folosesc – în mare parte dintre ele, să zicem, țările europene – dar pentru a avea liniște, să zicem, şi să știm că nu avem impact serios pe sistemul sanitar, procentul rămâne de 70%. Cu cât varianta e mai ușor de răspândit, cu cât procentul trebuie să fie ceva mai ridicat. Noi suntem, totuși, încă la aproximativ 30%. Împreună cu Bulgaria, reprezentăm chiar în coada clasamentului privind numărul vaccinaților și cred că plătim, la acest moment, prețul pentru acest lucru.
Reporter: Aş dori să vă întreb dacă ordinul privind prioritizarea pacienţilor COVID-19 în spitale a fost transmis către spitale?
Raed Arafat: Normal. A fost transmis din momentul în care a fost semnat. Astăzi, l-am prelucrat din nou, ca să nu fie interpretări greșite. Pentru că am primit informația privind un sanatoriu pe care managerul vrea să-l închidă. Nimeni nu a zis să închidă sanatoriile… Ordinul e foarte clar. Să ne obișnuim cu un lucru numai. E un lucru foarte simplu. Înainte să comentăm ceva, să citim ordinul cap-coadă. Să îl citim, o dată, de două ori. Dacă nu înțelegem, să întrebăm, şi după aceea să comentăm. Problema la noi este că citim titlul, eventual citim cine a semnat şi apoi începem să comentăm, dar nu citim ordinul. Cine citește ordinul, vă asigur că va înțelege foarte clar că nu este cum se zice și că este un ordin care permite prioritizarea fără un impact major asupra sănătății pacienților care au nevoie de îngrijiri; mai ales cei care au nevoie de îngrijiri imediate, nu vor suferi. Cei care nu pot fi amânați, nu vor suferi. Da, cei care şi-au planificat: ‘mă operez de hernie de disc azi’ și i se spune că peste trei săptămâni, poate că e un disconfort, dar asta nu înseamnă un impact asupra sănătății sale.
Reporter: Avocatul Poporului a avut astăzi o reacţie şi spune că acest ordin este unul neconstituţional şi că nu l-aţi publicat în Monitorul Oficial şi nu este transparent şi nu este vizibil pentru opinia publică.
Raed Arafat: Este un ordin care este publicat deja pe toate site-urile de mass-media și peste tot. Nu face parte din ordinele despre care mi s-a spus că trebuie să fie publicate în Monitorul Oficial. Plus, este un ordin de management și de triaj într-o situație de dezastru și îmi pare foarte rău dacă medicina de dezastre nu este în concordanță cu Constituția. Eu, ca medic, până mi se spune să mă opresc din cauza Constituției, trebuie să respect salvarea vieții și principiile pe care le-eram învățat în acest domeniu.
Reporter: Avocatul Poporului nu poate ataca un ordin al Departamentului pentru Situații de Urgență, dar Avocatul Poporului spune că pacienții se pot îndrepta în justiție și pot ataca în contencios-administrativ acest ordin dat de dumneavoastră.
Raed Arafat: Am înțeles. Normal, este dreptul oricăruia să se îndrepte în justiție. Vom explica în justiție ce am făcut. Sperăm să înțeleagă lumea. Medicina are reguli și are principii. Cine vrea să vadă ce am aplicat, dacă respectă principiile internaționale ale medicinei și, mai ales, ale situațiilor de dezastre medicale, o să înțeleagă că noi nu am ieșit deloc din normalitate și din ce s-ar face în orice țară. Asta este ce am făcut noi.
Reporter: De asemenea, în urmă cu câteva minute, a fost publicat un ordin în Monitorul Oficial privind mască obligatorie în spațiile publice. Ne puteţi da dumneavoastră câteva exemple unde masca e obligatorie?
Raed Arafat: Stațiile de autobuz, locurile care sunt aglomerate, orice zonă în care sunt mai multe persoane care nu locuiesc împreună, deci care sunt în risc să se apropie mai mult decât, să zicem, distanța de siguranță. Deci, în  orice zonă dacă stai la rând, vrei să cumperi ceva și stau la rând 10 persoane, trebuie să fie cu mască, dacă te duci singur în parc, dacă te duci singur pe strada sau dacă faci o activitate sportivă individuală, acolo nu trebuie să fie purtată mască.
Reporter: Deci şi pe stradă este mască obligatorie, în cursul zilei când se înregistrează fluxuri mari de persoane?
Raed Arafat: Normal, asta este și ideea. Da. Mulțumesc!
Reporter: Bună ziua. Am văzut că astăzi au fost 330 de decese de COVID.
Raed Arafat: Din păcate, da.
Reporter: De ce această creştere, dacă are vreo legătură cu faptul că spitalele sunt foarte aglomerate şi dacă mai sunt soluţii, pe care le vedeţi?
Raed Arafat: După cum cunoașteți, cu cât crește mai mult presiunea pe sistemul sanitar, există risc că unele cazuri care sunt la limită să sufere de presiunea pe sistemul sanitar, s-a văzut asta și în alte țări. Da, soluții, le luăm, activarea mai multor paturi de terapie intensivă, detașarea personalului care nu se mai ocupă de cazurile care sunt elective către cazurile care necesită îngrijiri, intenție pe partea COVID-ului, deschiderea unor facilități noi. Mai sunt și alte soluții care sunt în discuții. În același timp, pe partea medicației, noi am lansat apelul către Protecția Civilă Europeană, pentru Tocilizumab. Ieri s-a pus, tot pe Protecția Civilă Europeană, o solicitare pentru un număr de 400 de concentratoare de oxigen individuale de 5 și 10 litri; așteptăm să vedem de unde vine  răspunsul și cât ne va permite să creștem numărul paturilor, să putem să dăm oxigen bolnavilor în paturile respective. Ideea transferului pacienților este una foarte sensibilă și o tratăm și cu seriozitate, dar noi, și în țară, când transferăm bolnavii, știm noi cu ce ne confruntăm. De exemplu, ieri, ca să ducem cei șase pacienții la Târgu Mureș, cu un zbor care nu durează mai mult de 50 de minute. Acțiunea a durat, organizarea ei și realizarea ei, peste șase ore, cinci ore şi am avut pacienții care au fost nominalizați pentru transfer; ulterior, medicii au revenit și au solicitat să nu îi mai transferăm, pentru că nu consideră că starea lor permite transferul și că riscăm să îi pierdem în avion.  Apoi au fost luați alți pacienți mai stabili, tot de terapie intensivă, care au fost transferaţi. Deci, problema asta de transfer e una foarte sofisticată și vreau să înțeleagă lumea că ne uităm la și aceste aspecte, le luăm în considerare, dar sunt și considerente medicale foarte importante în acest sens; să nu creadă cineva că putem să mergem să spunem 1,2,3,4 gata, îi punem în avioane, plecăm cu ei. Așa ceva nu există. Plus, bineînțeles, sunt și alte considerente de a face un transfer în masă, care e greu când ai distanțe foarte mari. Luăm în considerare, cum am zis, toate soluțiile sunt pe masă, nu anulăm nicio soluție. Încercăm să le rezolvăm prin creșterea resurselor, creșterea locurilor, achiziționarea, dacă trebuie, și a unor echipamente suplimentare sau obținerea lor din stocurile Uniunii Europene care sunt în România, de ventilatoare sau stocurile care sunt în alte țări și care pot să ni le pună la dispoziție, într-un timp foarte scurt.
Raed Arafat: Bună seara! După cum a fost anunțat de domnul prim-ministru, astăzi a fost adoptatată hotărârea de guvern prin care se prelungește starea de alertă începând cu data de 10 octombrie.
Hotărârea prevede continuarea măsurilor, asta vreau să precizez, că, de fapt, hotărârea nu prevede nimic nou, ea prelungește doar măsurile actuale.
La momentul în care încetează actuala hotărâre, intră automat hotărârea de prelungire. Vreau să subliniez că măsurile de fapt sunt prevăzute în Legea 55 din 2020, care stabilește măsurile adoptate în perioada stării de alertă ce presupun limitarea exercitării unor drepturi și libertăți fundamentale în scopul asigurării unei protecții adecvate a dreptului la viață, la integritate fizică și psihică și la ocrotirea sănătății.
Prin hotărâre, noi nu facem decât să prelungim măsurile și să adoptăm ce a fost prevăzut în lege. Noi nu legiferăm, ci doar stabilim care sunt măsurile care se implementează din ce este prevăzut în Legea 55.
Cum am zis, proiectul de hotărâre nu vine cu nimic nou, este doar prelungirea situației care este până acum pentru încă 30 de zile. Astfel, experții juridici pe care-i avem și Ministerul Justiției au considerat că proiectul se încadrează în situațiile prevăzute la articolul 110 alineatul 4 din Constituția României, republicată, și reprezintă un act de administrare a treburilor publice necesar bunei administrări a guvernului. Deci asta este în ce privește hotărârea de guvern. Măsurile nu se schimbă, rămân aceleași incidențe, rămân aceleași măsuri care se cunosc și rămân implementate mai departe pe încă 30 de zile. Mai vreau încă o dată să subliniez ca să clarific o situație, să subliniez anumite aspecte în privința ordinului de limitare a activității medicale în spitale în ce privește cazurile cronice sau cazurile elective, cum spunem noi. Din nou vreau să subliniez și am zis și data trecută la briefing și am zis în mai multe declarații. Ordinul nu închide spitalele, ordinul nu închide serviciile ambulatorii care rămân deschise și nici nu sunt menționate în ordin. Persoanele care au nevoie de investigații, care au probleme și vor să fie consultate, merg pe același mod în care au mers: medic de familie, ambulatoriu de specialitate, pot fi investigaţi. Ordinul ce face, este să pună o prioritizare între cazurile ce pot fi amânate și situația în care ne aflăm și unde avem cazuri care au nevoie de resursa umană, suficientă, dedicată lor, cu specialitate în domeniul terapie intensivă, anestezie, urgenţă, toate aspectele care sunt legate de acest tip de cazuri care sunt cazurile COVID-19 și decizia ce caz poate fi amânat și ce caz nu poate fi amânat este a medicului. Nu se face nici prin ordin, nici de către emitentul ordinului, nici de către șeful spitalului și este medicul care decide că un pacient poate fi amânat. Am dat exemple și le dau din nou. În loc să am resurse, un anestezist, pe lângă chirurgul care operează, un anestezist, un asistent de anestezie, resurse oxigen, una, alta pentru o operație de hernie de disc, care poate foarte ușor să fie făcută peste două, trei săptămâni, prefer ca anestezistul să fie la terapie intensivă să îngrijească un bolnav care poate peste o oră sau două să fie în stop cardiac.
Este prioritizarea resurselor ce am făcut. Este un principiu foarte cunoscut în domeniul medicinii de dezastre și se aplică când avem limitare de resurse și avem nevoie de resurse în acest sens. Nu suntem nici prima, nici ultima țară care ia astfel de măsuri. Se iau temporar, măsura e temporară – acum este prevăzută pe 30 de zile – și este o măsură ca reacţie la situația pe care o avem și care necesită anumite măsuri speciale într-un moment special, care înseamnă cifrele care le vedem, înseamnă cifrele care le avem în terapie intensivă, cifrele care avem în Unitățile de Primiri Urgență și, bineînțeles, toate măsurile care se iau pentru creșterea numărului paturilor și care are nevoie de resursa umană, iar resursa umană, una din modalitățile de disponibilizare a ei este limitarea activităților ce pot fi amânate fără afectarea sănătății pacientului. Deci cu asta am terminat.
Vă rog dacă aveți întrebări.
Reporter: Și o clarificare, dacă se poate, în hotărârea CNSU din această seară, în cazul nunților organizate, evenimentelor private, organizate în localități cu peste 6 la mie de cazuri COVID, regulile care sunt în interior ar fi impuse și în exterior, în spații deschise. Am văzut că în hotărârea precedentă de prelungire a stării de alertă erau doar pentru spații interioare.
Raed Arafat: Nu, nu am schimbat nimic, deci ce astăzi a apărut a fost și înainte și clar că la nunți este o activitate fără mască. Se știe că la o nuntă lumea nu stă cu mască, așa că sunt măsuri mai serioase pentru limitarea riscului de infectare.
Reporter: Valabile doar în interior?
Raed Arafat: și exterior unde scrie în hotărâre şi în hotărârea de guvern.
Reporter: Aș mai avea o întrebare. De ce nu folosim spitalele modulare pe le are România în prezent, la capacitate maximă?
Raed Arafat: Deci legat de spitalele militare modulare, astăzi am avut discuție cu domnul ministru Ciucă și sunt la capacitatea lor maximă. Spitalul de la Ana Aslan este la capacitate maximă, sunt activate și cele două spitale de la Constanța și de la Timișoara, iar la Lețcani. Veți vedea că începând cu sfârșitul acestei săptămâni o să se reia activitatea și o să se ajungă și acolo la capacitatea maximă, care poate fi gestionată acolo. Deja avem lista personalului pe care îl asigură Iașiul și mai este o completare la personalul respectiv pe care o să o rezolvăm prin detașare și va începe cu un număr de paturi și va crește în 48 de ore la un număr de paturi mai mare. Se așteaptă un stocator de oxigen să ajungă, care să permită o capacitate mai mare de oxigen pentru spitalul respectiv. Astăzi și ieri au fost discuții în acest sens și va fi pus în funcțiune spitalul din nou și va permite sistemului să funcționeze la capacitatea maximă.
Reporter: Şi ca o completare, acestea sunt toate spitalele pe care le are România?
Raed Arafat: În acest moment, acestea sunt spitalele modulare şi avem unitățile mobile de terapie intensivă, dintre care sunt două operaționale și trei pe care putem să le trimitem la solicitare oriunde este nevoie, cu condiția, bineînțeles, să le asigurăm personalul, din nou revenim la detașarea de personal. De altfel, și aceasta este bine de subliniat, cu acordul Ministerului Sănătății a fost emis un ordin care amână examenul de specialitate pentru aproape 120 de rezidenți de terapie intensivă. Îl amână până în luna ianuarie, partea practică a examenului, astfel încât să putem să detașăm rezidenții în teren acolo unde este nevoie de ei, urmând să susțină proba practică către sfârșitul anului, prin luna decembrie – ianuarie, când sperăm că trecem de acest val. Aceasta a fost o soluție pentru a găsi încă aproximativ 100 – 120 de rezidenți cu care putem să lucrăm și care sunt medici, aproape specialiști. Lipsește doar ultima proba de examen. Rezidenții ne vor fi de mare folos în lupta cu efectele acestui virus. La Iași au stabilit o parte din acești rezidenți ce vor fi distribuiți în cadrul Spitalului Lețcani.
Reporter: Domnule Arafat, voiam să vă întreb în ce stadiu suntem acum cu acele tiruri de ATI, câte dintre ele sunt operaționale
Raed Arafat: Am zis tocmai acum. Două sunt operaționale și trei sunt disponibile pentru cine le solicită. Nu pot să ascund
Reporter: Aţi zis spitale terapie intensivă şi nu am…
Raed Arafat: Da, terapie intensivă, acestea sunt. Nu pot să ascund că unele spitale sunt speriate de comentariile publice și de alte probleme și atunci preferă să nu le solicite, decât să stea să dea explicații. Din punctul nostru de vedere, într-o situație de acest fel, mai ales că aceste tiruri nu au avut ele probleme – unul a avut o alarmă de incendiu care a fost falsă, dată de cineva, știm povestea și din păcate, la unul a fost vorba de o manevrare greșită a instalației de oxigen din exteriorul tirului – ele au funcționat și au avut aproape de 900 de pacienți în ele, nu au avut probleme din punctul de vedere al asigurării asistenței pacienților. Tirurile sunt disponibile și este foarte posibil să le distribuim, mai ales că acum vom avea personal, ca să putem să le operaționalizăm cu personalul pe care putem să îl detașăm.
Reporter: Bun, și voiam să mai cer şi o opinie din partea dumneavoastră legat de faptul că Agenția Națională a Medicamentului abia acum omologhează acele teste salivare. De ce atât de târziu?
Raed Arafat: Nu, ei au dat testele salivare, au dat deja specificațiile către ONAC, din ce ştiu. ONAC urmează să organizeze achiziția, deci din acest punct de vedere nu pot să spun că a fost întârziere. A fost de fapt amânat momentul de a lua decizia, când le vom folosi, pentru că ele nu sunt autorizate de Agenția Europeană a Medicamentului. Dar cum alte țări l-au folosit pentru screening, cum ar fi Franța, de exemplu, noi am decis să le folosim în același mod, așa că ele acum au specificațiile transmise către ONAC, urmând ca ONAC să realizeze achiziția în regim de urgență.
Reporter: /…/
Raed Arafat: Tocmai pentru asta ANMDM-ul (Agenția Națională a Medicamentului) a dat specificațiile , ONAC va vedea ce e în piață și normal, după ce vedem câți respectă aceste specificații. Prețul și timpul în care pot fi livrate vor juca un rol în aceste decizii.
Reporter: Și voiam să vă mai întreb dacă aveți cumva și o evaluare acum, după primele două zile de când ați anunțat acest ordin cu detașările, câți medici au fost detașați?
Raed Arafat: Noi avem semnături de detașare continue. Cifrele nu le am acum, cu siguranță vineri, la conferința de presă o să vă dăm cifrele de detașare. Deja astăzi colegii, care răspund de aspectele cu detașarea, au identificat și mi-au zis că au identificat medici în anumite spitale care își reduc activitatea electivă, pe care putem să-i detașăm. Sunt spitale care au cinci anesteziști. Dacă îți reduci activitatea, nu ai pacienți în terapie intensivă, non COVID, poți să iei unu, doi din acești anesteziști și să îi duci în altă parte, rămânând o parte să facă operațiile ce nu pot fi amânate. Deci se reduce activitatea, să zicem, și o parte din ei pot să plece la alt spital, la altă unitate sanitară. Din nou, știu că nu e acceptată, această modalitate, dar așa se gestionează o situație când ai o presiune pe sistem, din păcate. Trebuie să găsim resursele ca să asigurăm, salvarea a câtor mai mulți pacienți posibil care afectează sistemul și care sunt pacienții COVID pozitiv. Mulțumesc
Reporter: Dle Arafat, suntem într-o criză sanitară profundă, vedem cifrele zi de zi. Ce se întâmplă? Dacă va fi nevoie… Unii specialiști vorbesc chiar că ar fi cazul instituirii unui nou lockdown. Dar ce se întâmplă dacă va fi nevoie de noi măsuri, de noi restricții, ținând cont de faptul că avem un guvern interimar care nu poate să facă acest lucru?
Raed Arafat: Deci acum,eu consider că dacă am respecta măsurile pe care le avem și dacă fiecare dintre noi ar respecta măsurile complet am putea să controlăm situația. Dar, din păcate, am văzut imagini chiar în weekendul trecut, la anumite cluburi, care țineau festivități cu dansuri; chiar am primit video-ul pe la ora 2:00 că uite ce s-a întâmplat la cutare club, care nu respecta absolut nicio regulă. Asta este responsabilitatea la momentul acesta din partea unora și din cauza cărora am ajuns în această fază. Clar că aici se sesizează poliția, dă amendă, dar pentru unii amenzile care se dau sunt mai mult o mică atenționare, pentru că ei fac suma respectivă foarte rapid, în prima oră dintr-o noapte de acest gen. Deci ne revine nouă responsabilitatea să respectăm regulile și poate că ne oprim când apar anumite măsuri. Să căutăm cum putem să le eludăm, ci mai degrabă să vedem cum putem să le respectăm. Măcar câteva luni să trecem de situația aceasta în care suntem.
Reporter: Considerați că sunt suficiente măsurile și restricțiile care se iau, chiar dacă cifrele vor creste în perioada următoare?
Raed Arafat: Chiar dacă s-ar respecta măsurile, așa cum ele sunt, consider că o mare parte din ele vor putea să oprească creșterea. Problema este că nu toți respectăm aceste măsuri.
Reporter: Dle doctor, dacă-mi permiteți o ultimă întrebare. Alexandru Rafila spunea în weekendul trecut la un post de  televiziune, că spitalele și managerii de spitale nu își pot ei asuma pe proprie răspundere lipsa unui aviz de la IGSU și aici vorbim despre Spitalul „Matei Balș”, pavilionul 5, ‘pavilionul groazei’, unde s-a întâmplat incendiul din luna februarie. IGSU şi DSU are în vedere elaborarea unui act normativ privind derogarea privind acest aviz de funcționare la incendiu?
Raed Arafat: Dacă vorbim de măsuri de siguranță în unitățile sanitare, clar că nu putem să le derogăm. Dacă vorbim de sisteme de alarmă în spital, de sisteme de alarmă pentru incendiu, de stingătoare, de hidranți, de toate aceste aspecte, clar că nu putem să le derogăm. Ce se cere la acest moment nu este deloc complicat. Nu sunt lucruri complicate. Da, sunt lucruri care trebuie să fie respectate. Să ai un sistem de avertizare că este un incendiu, o centrală de avertizare, un sistem de monitorizare este minimul care poate să existe și cred că deja discutăm de ceva timp de aceste aspecte și deja spitalele ar fi trebuit să aibă astfel de sisteme instalate. Mulţumesc.