În contextul războiului din Ucraina, mulți locuitori ai țării au fost nevoiți să migreze și să se stabilească în țările vecine, cel puțin temporar, așa cum este și cazul refugiaților care au ajuns pe teritoriul României. Pe măsură ce perioada de ședere se prelungește, apare și nevoia de a-și găsi o sursă de venit stabil, iar principala provocare este dată de bariera lingvistică pentru cei mai mulți, dar și de prejudecățile și stereotipurile culturale negative. Chiar și așa, conform unui sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs, 47% dintre respondenți au declarat că nu văd o problemă în a lucra alături de refugiații ucraineni, în timp ce 36% au spus că nu și-ar dori să aibă în echipă cetățeni ucraineni, iar 17% nu au răspuns.

Piața muncii a fost marcată în ultimii ani de un deficit mare al forței de muncă, accentuat și mai mult de situația pandemică. Chiar și așa, 45% dintre respondenți spun că angajarea refugiaților ucraineni nu reprezintă o soluție pentru această problemă, în timp ce doar 16% cred contrariul. Alți 31% spun că ucrainenii pot rezolva doar parțial problema deficitului forței de muncă.

În ultimii doi ani, siguranța locului de muncă a ajuns să fie tot mai importantă pentru angajații români. Chiar și așa, doar 25% dintre respondenți au spus că se simt amenințați de faptul că ucrainenii ar putea sa le ia locul de muncă, în timp ce mai mult de 70% nu iau în calcul această posibilitate. 36% dintre participanții la sondajul BestJobs spun că angajarea unor candidați ucraineni nu ar funcționa pentru compania la care lucrează, în timp ce 47% consideră că ar fi o opțiune bună. Dintre aceștia, 14% au spus că este în regulă atât timp cât nu sunt concediați actualii angajați și 31% au spus că procesul de recrutare ar trebui să fie egal pentru toți candidații și să nu se facă discriminare.

Când vine vorba despre nevoile pe care ucrainenii le-ar avea dacă ar lucra în România, angajații români au menționat, în proporție de 47%, suportul în înțelegerea limbii, în timp ce 41% sunt de părere că ar fi util să urmeze cursuri de limba română și/sau engleză. Alte beneficii necesare pentru angajații ucraineni ar putea fi suportul în înțelegerea sarcinilor de lucru (28%) și o mai mare flexibilitate în timpul zilei de lucru, astfel încât să poată gestiona în paralel și nevoile familiei (25%). Peste 22% sunt de părere că ar avea nevoie de consiliere psihologică.

Dintre angajatorii care răspuns la sondajul BestJobs, 40% au spus că principalul avantaj al unei echipe multiculturale, care are în componență ucraineni, este creșterea productivității, iar alți 20% dintre ei văd un avantaj în diversitate, care poate conduce la inovare și perspective diferite.

În ciuda acestui lucru, o echipă care are în componență persoane ce provin dintr-o altă cultură și dintr-un alt spațiu geografic, în cazul acesta ucraineni, vine și cu multe provocări. Spre exemplu, pentru 6 din 10 angajatori, bariera lingvistică este cea mai mare provocare atunci când coechipierii nu cunosc o limbă de circulație internațională sau nu își cunosc reciproc limba. Stilurile diferite de colaborare, diferențele privind modul de lucru și integrarea într-o echipă multiculturală, care poate fi dificilă din cauza prejudecăților sau a stereotipurilor culturale negative completează lista provocărilor unei echipe care are în componență ucraineni.

60% dintre reprezentanții HR care au participat la sondaj au spus că firma pentru care lucrează are în prezent poziții deschise pentru refugiații ucraineni și tot atâția că angajații lor sunt deschiși la a colabora cu ucraineni în cadrul aceleiași echipe.

Sondajul a fost efectuat în perioada 11 – 27 aprilie pe un eșantion de 934 utilizatori de internet din România.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.