88% dintre românii din diaspora au așteptări de la clasa politică. Absenteismul la vot ține mai mult de neîncredere și de lipsă de reprezentare, decât de logistică

• 9 din 10 români din diaspora au așteptări de la politicienii români. Prima cerere: acte fără birocrație (36%)
• 35% vor ca statul să vorbească public despre românii din străinătate.
  2 din 3 au votat în 2024-2025. La cei care au lipsit, neîncrederea e cât drumul până la secție (20%)
• Un sistem sanitar mai bun cântărește cât un salariu competitiv (44%) pentru revenirea acasă
• În Marea Britanie, 8 din 10 au votat. Ca să se întoarcă, cer salariu (50%) și stabilitate fiscală (45%)

București, 18 august 2026

Diaspora cere mai puțină birocrație

Cel mai recent studiu MKOR, „Diaspora Sentiment 2026″, arată că 88% dintre respondenți au așteptări concrete de la politicienii români.

Diaspora are patru cereri strict administrative: eliminarea birocrației pentru acte precum pașapoarte, procuri sau CNP (36%), digitalizarea serviciilor consulare (30%), transferul drepturilor de pensie și sănătate între state (28%) și consulate funcționale, cu programări rapide și personal suficient (24%).

Cifrele arată un transfer de standarde dinspre țara gazdă către România. Diaspora solicită compatibilitate cu sistemele în care trăiește zilnic. Un serviciu public care nu poate fi accesat online, dintr-o altă țară, e perceput ca indisponibil.

Imaginea în străinătate, a doua mare cerere către stat

A doua temă majoră ține de reputație. 35% cer o diplomație publică activă, care să îmbunătățească imaginea românilor în străinătate. 26% așteaptă comunicare constantă și transparentă din partea statului.

Cererea vine dintr-o experiență în general pozitivă. 72% dintre români consideră că au o imagine bună în comunitatea în care trăiesc. 48% simt că sunt priviți ca muncitori și capabili la locul de muncă.

Totuși, 17% reclamă o portretizare negativă în presa sau în mediul online din țara gazdă. Cele două cereri, diplomație publică și comunicare, arată că românii plecați se așteaptă ca imaginea diasporei să devină o miză de politică externă.

Absenteismul la vot este dat de neîncredere, nereprezentare și distanță

Implicarea civică a diasporei rămâne ridicată. 65% dintre respondenți au votat la alegerile parlamentare sau prezidențiale din 2024-2025.

Motivele celor care nu au votat sunt legate, în principal, de neîncrederea că votul e corect numărat (20%), la egalitate cu accesul dificil la secția de vot din cauza distanței sau a transportului (20%). Urmează sentimentul că niciun candidat nu îi reprezintă (18%), probleme cu actele personale, precum buletinul expirat (12%) și convingerea că votul lor nu contează (12%). Doar 11% spun că politica nu îi interesează, iar 9% invocă lipsa informațiilor despre candidați.

Concluzia contrazice o discuție frecventă despre votul prin corespondență sau votul electronic. Trei dintre primele cinci bariere țin de încrederea în proces, mai degrabă decât de acces și logistică. O reformă care rezolvă doar accesul recuperează o parte dintre alegători. Dar nu îi recuperează pe cei care nu au încredere în corectitudinea procesului de votare sau care nu se simt reprezentați de candidații politici.

Condiția revenirii: un stat care funcționează

Motivele emoționale rămân primul argument pentru o eventuală revenire. Printre cei care iau în calcul revenirea, apropierea de familie și prieteni e motivul principal (46%), mult peste siguranță (17%), creșterea copiilor sau îngrijirea părinților (17%) și planificarea pensionării (16%).

Când discuția trece de la motive la condiții, argumentul devine instituțional. Un sistem sanitar mai bun (44%) cântărește la fel de mult ca un salariu competitiv (44%). Urmează locuri de muncă mai bune (36%), stabilitate fiscală și legislativă (34%), birocrație redusă și servicii publice digitale (34%), educație de calitate pentru copii (28%) și infrastructură (28%).

Pentru diaspora, salariul nu e singurul argument. Contează la fel de mult și cum funcționează statul.

Marea Britanie, cel mai exigent segment instituțional

Diferențele dintre comunități sunt mari. Diaspora din Marea Britanie, cu 62% absolvenți de studii superioare, are cea mai ridicată participare la vot: 80%, cu 15% peste media eșantionului.

Aceeași comunitate are și cele mai mari așteptări de la statul român. Condițiile pentru a lua în calcul o revenire sunt salariul (50%), stabilitatea fiscală (45%) și eliminarea birocrației prin digitalizarea serviciilor publice (44%). Sunt obișnuiți cu administrație digitală funcțională în Marea Britanie, acolo unde locuiesc.

Un stat funcțional care oferă servicii compatibile cu țările din vest 

Cifrele din Marea Britanie descriu un contract clar. Diaspora votează, dar pune condiții statului român: salariu, stabilitate fiscală și acte rezolvate digital.

„Datele acestea descriu o diasporă care a învățat să evalueze un stat exact cum evaluează orice alt serviciu: funcționează sau nu funcționează. 88% au așteptări, iar aproape toate sunt cât se poate de decente: obținerea unui pașaport fără drum de 400 de kilometri, un document semnat online, o pensie care se transferă dintr-o țară în alta. Partea care ar trebui să ne pună pe gânduri e votul: distanța până la secție cântărește la fel de mult precum neîncrederea că votul e numărat corect. Iar a doua nu se rezolvă cu mai multe secții de votare.” — Cori Cimpoca, Fondatoarea MKOR.

Raportul Diaspora Sentiment 2026 detaliază așteptările pe fiecare comunitate, motivele de absenteism și condițiile de revenire. Este disponibil gratuit: https://mkor.ro/studii/studiu-mkor-diaspora-romana-2026/

Metodologia studiului

Datele sunt extrase din studiul MKOR „Diaspora Sentiment 2026″.

• Eșantion: N=2000 respondenți, români cu vârste între 18 și 65 de ani, care locuiesc în afara României cel puțin 7 luni pe an
• Reprezentativitate: eșantion stratificat pentru echilibru de gen (50% femei, 50% bărbați)
• Metodă de colectare: chestionar online (CAWI), prin Panelul propriu MKOR și campanii targetate de digital marketing (social media)
• Perioada: octombrie 2025