O radiografie detaliată a ecosistemului verde și ecoinovator din România și Bulgaria a fost prezentată astăzi, în premieră la nivel național, în cadrul summit-ului Climate Innovation Day. Este vorba despre raportul Green Ecosystem Overview, ce cuprinde lista startup-urilor cu soluții și inițiative verzi, precum și o mapare a actorilor cheie care se implică activ și sprijină inițiativele din acest sector. Realizarea acestui instrument deosebit de important pentru susținerea antreprenoriatului verde local și regional este o inițiativă privată dezvoltată în cadrul programului Black Sea ClimAccelerator de către Impact Hub Bucharest, The Climate Vertical din România și Innovation Starter din Bulgaria, sprijinit de către organizația europeană EIT Climate-KIC.

 

Raportul Green Ecosystem Overview include 72 de startup-uri din România și 31 de startup-uri din Bulgaria cu soluții și inițiative verzi, precum și 89 de jucători cheie (instituții publice și private, ONG-uri, companii etc.) din România și 30 din Bulgaria care susțin activ inițiativele din acest sector.

 

În România, startup-urile verzi activează în sectoare precum tehnologii inteligente, durabilitate, agricultură, agritech, reciclare fără plastic, transport și mobilitate electrică, economie circulară, alimentație și nutriție, economie regenerabilă și energie, deșeuri zero, consum reciclabil, educație, învățare și dezvoltare. Cele mai multe dintre aceste startup-uri „verzi” din România au un software dezvoltat, o aplicație, o platformă sau o tehnologie bazată pe Artificial Intelligence & Machine Learning și analiza datelor. Unele dintre companii sunt marketplaces, în timp ce altele sunt în sectorul IoT, ori în sectorul Mobile & Telecom.

 

În Bulgaria, principalele verticale în care operează  startup-urile incluse  în mapare  sunt ​​economie circulară, durabilitate, IoT, producție curată (procese, ambalare, produse), gestionarea deșeurilor, energie curată/industrie curată/cleantech/eficiență energetică, agricultură, mobilitate urbană, biotehnologie și agroinovare.

 

Scopul acestui raport este să fie un instrument de referință pentru antreprenori și alți inovatori interesați de sectorul verde, oferind o viziune mai largă asupra ecosistemului verde regional, tendințele și provocările sale, punctele forte și nevoile sale.

 

O parte din misiunea noastră este să aducem împreună aliați care împărtășesc același scop: schimbarea pozitivă. Acesta este unul dintre motivele pentru care am ales să facem parte din consorțiul care reprezintă EIT Climate-KIC și să lucrăm împreună cu organizații cu același spirit pentru a susține și consolida ecosistemul verde. Una dintre cele mai importante inițiative din acest an este Black Sea ClimAccelerator, în cadrul căruia am realizat această mapare a ecosistemului „verde” din România. Scopul programului este de a ajuta inițiativele ecologice să câștige tracțiune și o rețea de aliați atât de necesară și, de ce nu, să contribuie la dezvoltarea în România a unui star global în antreprenoriatul verde”, a declarat Adina Crețu, Director Programs & Entrepreneurial Growth la Impact Hub Bucharest.

 

„The Climate Vertical (TCV) este o inițiativă privată ambițioasă care a venit din nevoia și dorința de a reconecta oamenii cu natura. Printr-o serie de programe special concepute, misiunea noastră este de a accelera soluțiile climatice cu impact ridicat. Ne-am implicat în activitatea de mapare a ecosistemului verde din România ca să înțelegem mai bine contextul climatic global și regional. Avem nevoie de toate informațiile, astfel încât să putem planifica și proiecta programe de accelerare pentru startup-uri cu soluții de ecoinovare”, spune Vlad Gliga, Co-founder The Climate Vertical & CEO Rubik Hub.

 

„Și în Bulgaria, obiectivul este același, anume să proiectăm o cultură pe termen lung a inovaţiei. Acesta este și motivul principal pentru care ne-am alăturat consorțiului din cadrul programului Black Sea ClimAccelerator și am realizat maparea ecosistemului verde din Bulgaria. Vrem să ne concentrăm asupra sectoarelor cheie din economia locală cu potențial de inovație disruptivă. Obiectivele noastre finale sunt creșterea afacerilor verzi, sprijinirea scalabilității lor și crearea de parteneriate cu lideri de inovare în Bulgaria și la nivel internațional”, a declarat Leona Aslanova, СЕО Innovation Starter.

 

Tendințe inovatoare la nivel european

 

Pe lângă lista startup-urilor verzi și ecoinovatoare, raportul integral Green Ecosystem Overview mai cuprinde o privire de ansamblu asupra ecosistemului european și a oportunităților pe care acesta le oferă, descrierea programelor de sprijin pentru climă și durabilitate definite de Uniunea Europeană. În plus, oferă exemple de inovații în sector ale startup-urilor tech și de sectoare în care activează – de exemplu: energie, economie curată și circulară, mobilitate inteligentă, alimentație, biodiversitate, poluare zero și finanțare durabilă.

 

De asemenea, raportul ilustrează tendințele și trendurile inovative la nivel european, precum utilizarea hidrogenului și a surselor de energie sintetică pe bază de hidrogen, moda durabilă, producerea materialelor plastice mai durabil, infrastructura vehiculelor electrice, ori inteligența artificială.

 

Investiţii și finanțări pentru antreprenorii „verzi”

 

Raportul mai cuprinde lista fondurilor de investiții, dar și a finanțărilor disponibile în sectorul verde. La nivel european există 62 de investitori europeni activi în startup-uri climatice, interesul pentru sectorul verde fiind în creștere. Oportunități de finanțare importante vin de la Horizon Europe (Orizont Europa) – principalul program de finanțare al UE pentru cercetare și inovare. Acesta are alocat un buget de 95,5 miliarde de euro, iar focusul său principal este concentrat pe schimbările climatice și vine în sprijinul realizării Obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU (SDG), precum și pe creșterea competitivității la nivelul Uniunii Europene.

 

Tendințe emergente și microtendințe în ecosistemul local 

 

Unele dintre cele mai frecvente mențiuni în ceea ce privește tendințele emergente pe piața noastră locală au inclus: înlocuirea materialelor tradiționale cu materiale bio, apariția Inteligenței Artificiale (AI) și a internetului deșeurilor (care permite optimizarea sistemelor de gestionare a deșeurilor), o utilizare în creștere a tehnologiilor precum AI, Internetul obiectelor (IoT) și blockchain pentru a promova economia circulară, gestionarea deșeurilor, eficiență energetică și energie curată (eliminarea treptată a cărbunelui, energie regenerabilă), agricultură durabilă, mobilitate și (re)design urban, regenerarea ecosistemelor naturale, inclusiv a terenurilor agricole, achiziții durabile, moda sustenabilă, modele de produse durabile și inovații de ambalare, logistică inversă, mișcarea zero deșeuri, reumplere/reutilizare, construirea de clădiri pasive, cu energie pozitivă.

 

În Bulgaria, în ceea ce privește tendințele emergente, am observat un mare interes pentru creșterea organizațiilor și inițiativelor cu deșeuri zero. Există, de asemenea, o creștere foarte tangibilă a așa-numitelor evenimente și inițiative ecologice din ultimele luni după Pactul Verde al Uniunii Europene. Atât ONG-urile, cât și alte organizații private lansează inițiative pentru promovarea și stimularea ideilor ecologice.

 

Nu în ultimul rând, raportul Green Ecosystem Overview cuprinde informații cu privire la următoarele aspecte care au nevoie de o atenție sporită, atât în România, cât și în Bulgaria:

 

Sprijin legislativ. Majoritatea interviurilor calitative pe care le-am realizat au indicat o nevoie foarte presantă de mai mult sprijin legislativ din partea autorităților publice care ar putea contribui la creșterea durabilității întreprinderilor ecologice și la inovarea soluțiilor actuale care nu se dovedesc la fel de eficiente. Acest lucru s-ar putea schimba în următorii ani datorită inițiativelor precum European Green Deal, dar autoritățile locale ar trebui să fie proactive în acțiunile lor.

 

Educație de masă cu privire la problemele de mediu. Există lacune importante de cunoștințe în ceea ce privește viața durabilă și impactul acțiunii umane asupra climei. Acestea ar trebui abordate într-un mod mai structurat și mai coerent, pentru a produce comportamente mai conștiente la scară socială.

 

Cooperarea dintre autorități, companii și inovatori. Proiectele și inițiativele care adună în jurul lor toate părțile interesate importante sunt rare în prezent, dar au cel mai mare impact. Este crucial pentru toți actorii să găsească terenul comun pentru a se reuni și a lucra împreună pentru a pune lucrurile în mișcare.

 

Nevoia unei abordări mai antreprenoriale în cadrul inițiativelor ecologice. Durabilitatea nu se referă doar la mediu, ci și la afaceri. Pentru ca startup-urile verzi să prospere, trebuie să lucreze atât la misiunea lor, cât și la scalabilitatea lor. Acest lucru nu le răpește scopul, ci le crește impactul și le face mai investibile și mai stabile.

 

Raportul complet poate fi descărcat pe site-ul Impact Hub Bucharest, pe site-ul The Climate Vertical și site-ul Innovation Starter.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.