Raed Arafat: Bună ziua! De astăzi, formatul acestor conferințele de presă se va schimba, în sensul că vom avea o singură conferință de presă săptămânală, care va include aspectele evolutive ale pandemiei, aspectele de domeniul sănătății publice și evoluția variantelor și a virusului SARS-CoV-2 și, bineînțeles, aspectele care sunt corelate cu problemele de vaccinare.

Alături de mine vor fi, la conferințele de presă, în fiecare sfârșit de săptămână, doamna dr. Adriana Pistol, din partea INSP și a Ministerului Sănătății, și domnul doctor Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului Național de Vaccinare.

Ca să începem cu ultimele noutăți despre virusul SARS-CoV-2 și evoluția acestuia pe plan național, mondial, dau cuvântul doamnei doctor Adriana Pistol.

Adriana Pistol: Mulțumesc foarte mult! Bună ziua tuturor! Eu am să vă descriu evoluția numărului de cazuri și de decese în săptămâna 29 noiembrie – 5 decembrie. Puteți vedea pe acest slide: avem o descreștere susținută a numărului de cazuri, care a început undeva în jurul datei de 11-15 octombrie și evoluează descrescător, până în prezent. Media săptămânală a numărului de cazuri se situează undeva la 1.000 de cazuri confirmate, iar media deceselor încă este undeva la 100 de decese media săptămânală.

În ceea ce privește situația cumulată a numărului de cazuri, am atins, la sfârșitul acelei săptămâni, deci, la data de 5 decembrie, 1.786.839 de cazuri confirmate, marea lor majoritate fiind confirmate în municipiul București, urmat de județele Cluj și Timiș, Ilfov și Iași. În ceea ce privește numărul de decese înregistrate până la acea dată, aveam 57.153 de decese, cele mai multe fiind înregistrate în București – 9%, Prahova, Bihor, Constanța și Suceava, care se situează undeva în jur de 4% fiecare dintre aceste județe.

Față de săptămânile anterioare, am constatat o descreștere a numărului de cazuri și a numărului de decese, în procente oarecum asemănătoare față de o săptămână anterioară; numărul de cazuri a scăzut cu peste 36% și numărul de decese cu peste 55%, iar decesele față de o săptămână anterioară cu 38% și față de două săptămâni anterioare cu 55%. Deci, putem să spunem că, practic, în săptămâna despre care vorbim, atât cazurile, cât și decesele, au scăzut destul de consistent și în valori asemănătoare.

În ceea ce privește evoluția numărului de testări, puteți să observați, pe patru săptămâni anterioare, că a scăzut numărul de testări efectuate – raportate, de fapt și de drept -, atât cele care au fost raportate prin tehnica PCR, cât și numărul de teste rapide efectuate, de la 30.700 și ceva în săptămâna 7-14 noiembrie până la 192.000 în săptămâna 29 noiembrie – 5 decembrie.

Rata de pozitivitate este și ea în scădere. Dacă am avut 10% în săptămâna 7-14 noiembrie, în săptămâna despre care vorbim, 29 noiembrie – 5 decembrie, am avut o rată de pozitivatate de 4,35%.

În ceea ce privește repartiția cazurilor și a deceselor pe sexe și grupe de vârstă, putem să observăm cumularea numărului de cazuri la grupele de vârstă active, de 30 până la 60 de ani – vedeți în mijlocul acela grupele de vârstă -, fără diferențe foarte semnificative între genuri, iar dacă privim către graficul de decese, putem să observăm că acestea se petrec cu predilecție la populația vârstnică, populație care are și comorbidități, are boli cronice; rămâne aceeași vârstă mediană de 71 de ani.

În ceea ce privește rata de reproducere, pe care Organizația Mondială a Sănătății ne-o comunică și o calculează, putem să observăm – şi aveți aici valorile pentru patru săptămâni – că avem deja o valoare subunitară, care s-a instalat undeva după a doua jumătate a lunii octombrie; deci, acest lucru certifică scăderea reală a cazurilor, care nu este ceva neașteptat atunci când rata de reproducere devine subunitară, sub 1.

Totodată, numărul de cazuri care au fost înregistrate în săptămâna 29 noiembrie – 5 decembrie, au fost raportate și identificate într-un procent de 70% la populație nevaccinată.  Dintre cei vaccinați, care reprezintă restul de 30%, marea lor majoritate se află într-o perioadă în care nivelul de protecție asigurat de vaccin este mult inferior, astfel încât puteți să vedeți la schemă incompletă 7,6% sau ce e cu schemă completă, dar, la mai mult de 6 luni de la efectuarea acestei scheme, sunt 48% aproape. Deci, peste 50% dintre cazuri de infectări s-au petrecut la persoane, cum v-am spus, în afara perioadei optime de protecție.

În ceea ce privește tulpina Omicron, care este noutate, avem, în săptămâna 29 noiembrie – 5 decembrie, 163 de tulpini secvențiate, din care 8 au fost cu legătură cu zonele de risc și acestea au dus la confirmarea, în acea săptămână, a două cazuri cu certitudine și un caz probabil, dar pe care îl putem numi confirmat printr-o legătură epidemiologică. Pentru că aseară am cumulat și alte date, voi reveni asupra acestui subiect, dar nu înainte de a vă transmite tuturor recomandările pe care Institutul și Ministerul Sănătății le facem continuare, și anume că această perioadă de liniște epidemiologică, să îi spunem, este perioada optimă în care putem să ne vaccinăm, astfel încât să fim pregătiți și din punct de vedere al protecției pentru a face față valurilor următoare, cu atât mai mult dacă suntem parte din categoria persoanelor vârstnice, cu atât mai mult dacă avem boli cronice. Dacă avem schema completă, este extrem de important să ne facem și doza de rapel, doza de booster, dacă au trecut 6 luni de la efectuarea a schemei complete și, repet, cu atât mai mult cu cât facem parte dintre cei cu boli cronice sau vârstnici. Pentru că vaccinarea rămâne singura recomandare de protecție eficientă față de spitalizare și față de deces. Este un moment mai mult decât oportun să facem acest lucru în perioadă de liniște, prevenția se face întotdeauna înainte să se întâmple incendiul și nu în timpul incendiului, așa că, de aceea, subliniem cu tărie acest lucru.

Pentru că v-am promis că vă voi detalia puțin mai multe despre tulpina Omicron, deoarece foarte de curând am mai primit noi informații, pot să vă spun că mai sunt în acest moment, pe lângă cele două cazuri confirmate, avem șase cazuri probabile, de data aceasta, și cinci cazuri suspecte, care se află în procesare, în testare. Noutatea vine de la faptul că cei trei contacți ai primului caz venit din Africa de Sud s-a dovedit și la dânşii că există o foarte mare probabilitate să fie tulpina Omicron și șansele ca secvențierea să ne spună altceva sunt foarte mici. Ba mai mult, avem și un cetățean sosit din Nigeria, la care s-a făcut testarea pe PCR de variantă și este foarte sugestiv pentru tulpina Omicron. Iar în ceea ce priveşte suspiciunile, până în prezent, am avut și niște cazuri infirmate, două cazuri sosite din Egipt, unul din Maroc, un caz din Olanda, dar care venise în contact cu colegii de serviciu din Africa de Sud și de aceea s-a făcut o procesare a acestei probe; în present, așteptăm rezultatele de la o altă suspiciune, din București, care are un istoric de călătorie în Anglia, loc în care, de asemenea, s-a întâlnit cu foarte multe persoane din continentul african. Cam acestea sunt datele la zi. Mulțumesc foarte mult. Îl rog pe domnul doctor să preia.

 

Raed Arafat: Mulțumesc! Înainte să intru pe partea de evoluție operativă a situației pandemice, o să prezint câteva modificări care s-au produs astăzi și urmează să fie publicate în Monitorul Oficial prin adoptarea hotărârii de Comitet Național pentru Situații de Urgență și care vin pentru modificarea și completarea Hotărârii 111, și anume – modificările sunt următoarele:

Introducerea testului RT-PCR pentru exceptarea de la măsura carantinării elevilor și studenților, cetățenilor români sau cetățenilor cu domiciliul sau reședința în afara României care au de susținut examene de admitere ori pentru finalizarea studiilor sau care încep studiile în unități sau instituții de învățământ de pe teritoriul țării, ori se deplasează pentru activități legate de începerea, organizarea, frecventarea sau finalizarea studiilor, precum și însoțitorii acestora, în situația în care sunt minori. Acest lucru a avut loc după ce a fost o consultare cu Direcțiile de sănătate publică și bineînțeles și cu universitățile din județele unde există studenți care vin mai ales din afara spațiului Uniunii Europene și ca să limităm riscul, pentru a nu permite răspândirea în interiorul căminelor, în interiorul spațiilor de învățământ, și atunci s-a stabilit să fie testul RT-PCR obligatoriu pentru evitarea de la carantinare, pentru că până acum nu era.

Al doilea lucru – exceptarea de la măsura carantinării angajaților Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională care se întorc în România de la activități desfășurate în interes profesional în afara țării în state terțe, dacă sunt vaccinați ori au trecut prin boală. Motivul pentru asta este că există misiuni, mai ales ale colegilor de la poliție, dar nu numai, care sunt misiuni scurte, de însoțire, de aducere de oameni în țară și care clar că e foarte greu să avem oameni pe care să îi trimitem și după care să fie carantinaţi la revenire; dar condiția exceptării de la carantinare este ca persoana să fie vaccinată ori trecută prin boală. Deci nu vor putea participa la astfel de misiuni decât persoane vaccinate sau trecute prin boală.

Reducerea la 10 zile a duratei carantinei pentru persoanele vaccinate sau trecute prin boală care sosesc în România din statele terțe fără test RT-PCR. Dacă vă aduceți aminte, aici, la sosirea în țară s-a stabilit clar că, dacă se vine fără test la graniță, se intră în carantină de 14 zile. Aici este o nuanțare, că pentru persoanele care sunt vaccinate sau trecute prin boală carantina va fi de 10 zile, în loc de 14 zile, dacă vin fără test la graniță. Dacă vin cu test, bineînțeles, se aplică altfel. După care, eliminarea posibilității de a ieși din carantină în a 10-a zi dacă efectuează test RT-PCR în a opta zi – și aici, logic este această eliminare pentru că noi am scăzut perioada de carantinare la 10 zile, deci perioada oficială de carantinare este de 10 zile. Singurul moment în care perioada de carantinare este de 14 zile este dacă te prezinți la graniță fără test făcut înainte să te îmbarci sau înainte să începi călătoria, cu 72 de ore înainte în interiorul spațiului UE și cu 48 de ore înainte din afara spațiului UE.

Deci, să continuu acum cu prezentarea situației operative. În intervalul 9 decembrie ora 10:00 – 10 decembrie ora 10:00 au fost înregistrate 931 de cazuri de persoane nou pozitivate cu virusul SARS-CoV-2, rezultate din 40.298 teste efectuate, dintre care 12.636 teste RT-PCR și 27.662 teste antigen. Dintre cei 97 de pacienți decedați în ultimele 24 de ore, 90 au fost nevaccinați și 7 şapte vaccinați. Cei șapte vaccinați care au decedat aveau vârste cuprinse între 50 și 59 de ani și peste 80 de ani; șase dintre pacienții vaccinați care au decedat prezentau comorbidități, iar pentru un pacient decedat nu au fost raportate comorbidități.

La acest moment, situația capacităților de absorbție în sistemul medical… Avem în secțiile de ATI 706 pacienți, dintre care doar trei copii. În total sunt 3.688 de pacienți internați, dintre care 81 de copii, ce lasă o rezervă semnificativă și face ca presiunea asupra unităților de primiri urgențe să fie foarte scăzută.

O să trec la prezentarea unor date, dacă o să putem să le arătăm în spate. Deci, aici avem datele comparative sau evolutive – o să vedeți că cazurile confirmate în 10 septembrie 2021 au fost 2.520, în 28 septembrie 11.049, în 19 octombrie am avut record de infectări, de 18.863 de cazuri; astăzi, 10 decembrie, suntem la 931 de cazuri – care confirmă, bineînțeles, ce zicea și doamna doctor Pistol mai devreme. În Terapie Intensivă am avut în 10 septembrie 543 de pacienți, în 22 septembrie 1.037 de pacienți, în 4 noiembrie am atins 1.902, la care se adaugă mulți pacienți care erau în UPU în stare critică; astăzi suntem la 706 pacienți, deci sub pragul de 1.000 cu 300 de cazuri aproximativ.

Ca decese, au variat… Doamna doctor a vorbit mai mult despre asta, nu o să mă opresc decât să vedem că am avut un record de pacienți decedați în 2 noiembrie 2021, la 591 de pacienți decedați.

Localitățile care au incidență între 1 și 3 la mie au scăzut de la 1.290 de localități în 19 noiembrie 2021 la 803 localități în 9 decembrie 2021. Iar localitățile care sunt peste 3 la mie, au scăzut de la 1.327 de localităţi în 19 noiembrie, la 121 de localităţi în 9 decembrie.

Pe partea medicală, încă la Centrul Național de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei, care funcţionează din martie, anul trecut, colegii, partea medicală, funcţionează în continuu; vedem că între 12 şi 18 noiembrie au fost 261 de solicitări de transfer pacienţi COVID, iar între 19 noiembrie şi 9 decembrie, 138 de solicitări de transfer de pacienţi COVID, deci, numărul solicitărilor scade, este normal, pentru că există locuri libere în ATI şi a scăzut presiunea asupra secţiilor de ATI. Ordine de detaşare: între 12 şi 18 noiembrie, 55, între 19 noiembrie şi 9 decembrie, 115 – aici au fost şi înlocuiri ale personalului detaşat în secţiile care încă au pacienţi COVID şi care au nevoie de acest personal. Totalul personalului detaşat între 19 noiembrie şi 9 decembrie este la 767; la acest moment am sistat detaşările numai pentru cazuri excepţionale, bineînţeles, la solicitarea unităţilor sanitare, a direcţiilor de sănătate publică şi numai acolo unde este strict necesar, având in vedere scăderea presiunii asupra sectorului şi pentru a nu detaşa personal sau studenţi doar pentru a fi în secţii dacă nu este strict nevoie de ei. Normal că acest lucru poate fi analizat caz după caz şi acolo unde este nevoie să se facă detaşarea, iar dacă încep să crească cazurile şi va fi nevoie de detaşare de un număr mai mare de personal, în consultare cu Ministerul Sănătăţii, putem să revenim la acest aspect.

În unităţile de primiri urgenţe şi compartimentele de primiri urgenţe, dacă în 12-19 noiembrie am avut 2.614 pacienţi confirmaţi, în 20-25 noiembrie am avut 1.072, în 26 noiembrie-3 decembrie, 824, iar în 4-9 decembrie avem 425 de pacienţi confirmaţi, care confirmă iarăşi că presiunea a scăzut pe unităţile de primiri urgenţe şi pe sectorul medical spitalicesc.

Aici vreau să reamintesc că au fost mai multe acțiuni de sprijin spre România și ne adresăm cu mulțumiri tuturor celor care ne-au sprijinit în perioada care a trecut, începând cu Organizația Mondială a Sănătății, dar și țările care au venit cu sprijin din Uniunea Europeană sau din afara Uniunii Europene. Vreau să revin asupra faptului că România a participat la foarte multe misiuni în afara României, peste 36 de misiuni executate, majoritatea lor sub egida Mecanismului de Protecție Civilă Europeană și multe dintre ele în colaborare cu forțele Aeriene Române și cu colegii de la Ministerul Apărării. Acesta este unul dintre motivele pentru care, la nivelul UE, la nivelul de fapt Direcției Generale de Asistență Umanitară și Protecție Civilă, s-a decis anul acesta să se transmită cartea de felicitare pentru Anul Nou cu o poză din România, ca recunoaștere pentru efortul pe care l-a făcut România prin implicarea ei în acțiunile de protecție civilă la nivel european și în afara spațiului UE, sub coordonarea Mecanismului de Protecție Civilă. Vreau să le mulțumesc tuturor colegilor care s-au implicat în aceste misiuni. Mă opresc aici și dau cuvântul domnului colonel doctor Valeriu Gheorghiță, pe partea de vaccinare, după care vom lua întrebările din partea reporterilor. Te rog, Vali.

Valeriu Gheorghiță: Mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat. Eu aș începe prin a vă prezenta câteva date de recomandări științifice, survenite ca urmare a recomandărilor recente ale Centrului European de Control al Bolilor și Agenției Europene a Medicamentului. În primul rând, aș vrea să menționez câteva aspecte legate de schema de vaccinare heterologă, atât la prima schemă, cât și la efectuarea dozei de booster. Pe 7 decembrie, atât experții EMA, cât și experții din Centrul European de Control al Bolilor recomandă această schemă de vaccinare heterologă, în mod deosebit pentru persoanele care, la prima doză, au primit un vaccin pe bază de vectori virali, iar la doza doi au primit un vaccin pe bază de ARN mesager. Practic, în acest caz, se constată un răspuns optim în anticorpi, un răspuns mult mai bun al componentei celulare a răspunsului imun și o tolerabilitate și o siguranță comparabile cu schemele anterioare. Practic, ceea ce s-a observat este că răspunsul imun într-o schemă de vaccinare heterologă care presupune prima doză cu un vaccin pe bază de vectori virali și a doua doză cu un vaccin pe bază de ARN mesager este cel puțin la fel de ridicat ca în cazul unei scheme de vaccinare homologă. Ceea ce vreau să menționez este legat de situația vaccinului de la compania AstraZeneca. Știm că, de la începutul lunii noiembrie, în România, nu au mai fost disponibile doze de vaccin AstraZeneca, așa încât sunt 359 de persoane care au ratat doza doi cu vaccinul AstraZeneca în completarea schemei de vaccinare. Din aceștia, 131 deja şi-au completat schema de vaccinare prin efectuarea unei scheme heterologe, practic, s-a efectuat un vaccin pe bază de ARN Mesager și mai sunt 228 de persoane care așteaptă completarea schemei de vaccinare. Ca atare, pe 13 decembrie, luni, vom primi următoarea tranșă de vaccin de la compania AstraZeneca, de 31.200 de doze. Aceste doze vor fi repartizate către centrele regionale de depozitare și, din 15 decembrie, practic, de miercurea viitoare, aceste doze vor fi disponibile în centrele de vaccinare. De asemenea, vom da posibilitatea de programare în platformă începând cu 15 decembrie pentru cei care vor dori să facă prima doză cu vaccinul de la AstraZeneca. Readuc aminte faptul că noi am făcut o analiză a raportului de management al stocurilor și, respectiv, adresabilitatea persoanelor pentru acest tip de vaccin și, ca urmare a acestui raport elaborat de colegii noștri, am propus ca, începând cu anul viitor, să nu mai continuăm vaccinarea cu vaccinul de la compania AstraZeneca.  Un al doilea lucru pe care vreau să-l menționez este că noi am emis această instrucțiune începând cu 26 noiembrie, care dă posibilitatea tuturor centrelor de vaccinare să administreze un vaccin cu tehnologie diferită pe bază de ARN Mesager la persoanele care au primit prima doză cu vaccin de la compania AstraZeneca, fără să fie nevoie de o recomandare medicală specială în acest sens, iar administrarea celei de-a doua doze se poate face începând cu săptămâna 4, deci, după patru săptămâni şi nu opt săptămâni, cât se recomanda pentru doza 2 de vaccin AstraZeneca.

Al doilea lucru important pe care vreau să îl menționez este legat de variantă Omicron și de comportamentul vaccinurilor actuale față de varianta Omicron. Ceea ce știm cu toții, până la acest moment, este că această variantă a acumulat cel mai mare număr de mutații din variantele circulante până la acest moment și care sunt cunoscute evident. Majoritatea acestor mutații sunt localizate la nivelul proteinei Spike și în mod deosebit la zona de legare a proteinei Spike de receptorii celulelor noastre și de zona în care se fixează anticorpii protectori, anticorpii neutralizanți. Ca atare, era de așteptat că această variantă își va modifica comportamentul față de răspunsul imun obținut ca urmare a trecerii prin boală sau ca urmare a vaccinării. Din datele publicate în ultima săptămână, practic, avem câteva concluzii preliminare, și anume, că activitatea neutralizantă a anticorpilor atât obținuți ca urmare a trecerii prin boală, cât și ca urmare a primei scheme de vaccinare este mult, mult mai redusă comparativ cu activitatea pe care aceşti anticorpi o aveau față de variantele anterioare, în speță față de varianta parentală inițială care a fost originară în Wuhan. Ca atare, din aceste date, practic, putem să estimăm că eficiența și eficacitatea unei scheme de vaccinare inițială față de varianta Omicron este redusă, cel puțin față de infecție, față de riscul de a dezvolta infecția cu variantă Omicron. În schimb, ce este important să reținem este că este afectată într-o măsură mult mai mică componentă celulară a răspunsului imun și aici avem un studiu recent publicat care arată că celulele, răspunsul imun celular, acele din celule T, recunosc foarte bine inclusiv varianta Omicron, și acest lucru ne conferă un confort în ceea ce privește probabilitatea ridicată de protecție față de formele severe de îmbolnăvire, ceea ce ne și interesează. Pentru că această componentă a răspunsului celular apare și după vaccinare, și după trecerea prin boală. De ce este important să înțelegem că această variantă Omicron eludează, ocolește parțial răspunsul imun? Pentru că, în lipsa unor măsuri de protecție suplimentare, cum ar fi masca de protecție, igiena și celelalte măsuri deja cunoscute, este foarte posibil să întâlnim mai multe cazuri de infecție la persoane vaccinate cu o primă schemă sau persoane care au istoric de trecere prin boală. Însă, datele științifice ne arată că o persoană care este recuperată după boală și care are și o schemă de vaccinare completă are un nivel de protecție mult mai ridicat, în sensul în care activitatea neutralizantă a anticorpilor se menține la un nivel optim; la fel, și persoanele care au fost vaccinate cu o primă schemă și care au primit doza de rapel, doza de Booster, activitatea neutralizantă a anticorpilor, iarăși, se menține la un nivel ridicat. Și atunci, avem două mesaje de reținut: este important, în perspectiva limitării răspândirii acestei infecții, să respectăm măsurile nefarmaceutice – mască, igienă, distanțare, evitarea zonelor supraaglomerate -, iar din perspectiva protecției individuale, este important ca și persoanele care au trecut prin boală să se vaccineze, iar cei care au efectuat prima schemă de vaccinare și au cel puțin 6 luni de la completarea schemei să-și efectueze doza de rapel, această doză de booster, pentru că, în felul acesta, avem un nivel ridicat de protecție. Aceste mesaje sunt ferm susținute științific și, de asemenea, de Centrul European de Control al Bolilor.

În ceea ce privește al treilea lucru legat strict de campania de vaccinare, de această dată, în privința pregătirii etapei de vaccinare adresată copiilor cu vârsta cuprinsă între 5 și 11 ani, pot să vă spun că platforma de programare a fost deja optimizată, Registrul Electronic Național de Vaccinare este, de asemenea, este optimizat. Noi am elaborat procedurile de lucru și instrucțiunile, pentru că avem deja prospectul în limba română, tradus și disponibil pe site-ul Agenției Europene a Medicamentului. Am făcut și o centralizare a cabinetelor de vaccinare, unde vor putea să se vaccineze copiii cu vârsta cuprinsă între 5 – 11 ani, și anume, vorbim de 214 cabinete de vaccinare, în centre organizate în unități sanitare sau în afara unităților sanitare, la care se adaugă posibilitatea de vaccinare în cabinetele de medicină de familie. Readuc aminte că este obligatorie acordarea consimțământului informat de părinți, respectiv de tutore legal, iar modalitatea de prezentare se va face fie cu programare în platformă, fie direct la centrul de vaccinare. Demararea efectivă a procesului va începe atunci când, bineînțeles, vom avea dozele disponibile și ferm se recomandă celor care sunt în evidență cu afecțiuni cronice și celor care locuiesc împreună cu persoane care sunt la risc să facă formele severe în caz de infecție cu SARS-CoV-2. În ceea ce privește bilanțul campaniei de vaccinare, până la acest moment, sunt peste 15,2 milioane de doze de vaccin administrate începând cu data de 27 decembrie; cu doza 1 au fost vaccinate, până la acest moment, peste 7,83 de milioane de persoane; cu schemă completă de vaccinare sunt aproape 7,6 milioane de persoane vaccinate, iar cu doza de Booster sunt peste 1,7 milioane de persoane care au administrat deja această doză. În ceea ce privește rata de vaccinare, la nivel național, în populația totală rezidentă a României, deci în populația generală, este de 40,5% cu cel puțin o doză. Din populația eligibilă de peste 12 ani, rata de vaccinare la acest moment este de 46,3%, iar din populația adultă peste 18 ani, este de 48,5%. Uitându-ne la acoperirea vaccinală pe județe și la nivelul municipiului București, avem 66,2% acoperire vaccinală din populația rezidentă peste 12 ani în municipiul București, avem încă cinci județe care au rată de vaccinare între 50 și 59%, 25 de județe cu rată de vaccinare între 40 și 50%, 10 județe cu rată de acoperire vaccinală între 30 și 40% și mai avem un singur județ, județul Suceava, care are o rată de acoperire vaccinală de 29%. În acest moment, în România, sunt 746 de centre de vaccinare active, cu 1.099 de fluxuri pe cele patru tipuri de vaccinuri. Începând de miercurea viitoare, din 15 decembrie, se vor reactiva și fluxurile de AstraZeneca. De asemenea, pot să vă spun că, în ceea ce privește acoperirea vaccinală pe grupe de vârstă, rata de vaccinare este cea mai ridicată la grupele de vârstă între 40 și 70 de ani, inclusiv unde este de circa 52,2%, cea mai mare fiind la grupa de vârstă 50-60 de ani, unde se apropie de 55%. De asemenea, avem o rată de acoperire vaccinală de circa 15,5% la grupa de vârstă 12-15 ani, iar la grupa 16-19 ani, rata de vaccinare este de circa 37,65%. Avem în continuare o rată insuficientă de vaccinare la persoanele cu vârstă de peste 80 de ani, unde este de circa 25,3% și cred că aici este foarte important să creștem eforturile de convingere și de schimbare a percepției persoanelor vizavi de vaccinare, în sensul în care trebuie să înțelegem că vaccinarea în momentul de față este măsura prin care putem reduce riscul de a face o formă gravă, așa cum foarte bine a menționat și doamna doctor Adriana Pistol. În ceea ce privește vaccinarea cu doza de booster, așa cum am spus sunt peste 1,7 milioane de persoane care au primit și doza de booster, reprezintă circa 40% din cei eligibili, adică din cei care au mai mult de șase luni de la administrarea primei scheme de vaccinare. Peste 53% dintre cei care au efectuat și doza de booster sunt persoane vulnerabile, sunt cei care sunt la risc să dezvolte infecție în ciuda faptului că sunt vaccinați și chiar cu evoluție către forme moderat/severe de îmbolnăvire, și circa 10,8% sunt persoane care aparțin sistemului medical și social. La nivelul cabinetelor de medicină de familie sunt, până la acest moment, peste 911.000 de persoane vaccinate, majoritatea, 56%, fiind din mediul rural, și sunt peste 3.148 de medici de familie care au activități de vaccinare în cabinetele proprii. La nivel de unități sanitare, sunt 155 de spitale publice care au vaccinat până la acest moment circa 37.500 de pacienți și 26 de spitale private care au vaccinat peste 6.000 de pacienți. De asemenea, continuă vaccinarea cu echipe mobile în mediul rural, acolo unde se fac solicitări din partea autorităților locale. În această ultimă săptămână, au fost organizate 129 de echipe mobile și au fost peste 3.793 de persoane vaccinate cu echipe mobile la domiciliu, iar în mediul rural, au fost aproximativ 8.000 de persoane vaccinate cu echipele mobile. În ceea ce privește profilul de siguranță al reacțiilor adverse, la acest moment sunt raportate circa 1,2 reacții adverse la 1.000 de doze administrate, sigur, defalcat pe fiecare tip de vaccin. Aș menționa vaccinarea la operatorii economici privați, unde se continuă astfel de activități, și vaccinarea în locații atipice, până la acest moment fiind peste 200.000 de persoane care au fost vaccinate în locații atipice; cele mai multe în municipiul Bucureşti, peste 36.000 de persoane, care au fost vaccinate în centre de vaccinare organizate fie în aeroport, Gara de Nord și alte locuri unde există un număr foarte mare de persoane. În ceea ce privește dozele de vaccin care au fost recepționate în România până la 9 decembrie, sunt peste 28 de milioane de doze de vaccin care au fost recepționate. Sunt administrate, așa cum am spus, aproximativ 15,29 de milioane de doze, înseamnă 53,7% din totalul dozelor recepționate. Avem la acest moment în stoc circa 5,8 milioane de doze, pe cele trei tipuri de vaccinuri – Pfizer, Moderna și, respectiv, de la Johnson&Johnson; nu mai avem doze disponibile, așa cum știm, de la compania AstraZeneca. În ceea ce privește livrările în perioada imediat următoare, următoarea tranșă pe care o vom primi va fi de la compania AstraZeneca, luni, pe 13 decembrie, aproximativ 31.200 de doze. Vom mai primi o tranșă pe 15 decembrie, miercurea viitoare, de la compania Johnson&Johnson, de circa 151.200 de doze. Anul acesta nu mai recepționăm doze de la compania Pfizer și, de asemenea, nu mai recepționăm doze de la compania Moderna. Cam acestea sunt datele pe care eu am vrut să le transmit. Mulțumesc frumos!

Raed Arafat: Mulțumim mult! Dacă sunt întrebări din sală, vă rog.

Reporter: Carla Tănasie, DIGI24 – Bună ziua! Aș avea o întrebare pentru doamna doctor Pistol. Aș vrea să ne lămuriți un pic câte cazuri confirmate sunt până la urmă de Omicron și câte suspiciuni, și pentru câte așteptăm rezultatul unei secvențieri?

Adriana Pistol: Da, deci, avem cu certitudine de 100%, pe baza secvențierilor finalizate, două cazuri confirmate și unul confirmat pe legătură epidemiologică, la care așteptăm rezultatul final al secvențierii, dar șansele să fie un alt rezultat sunt aproape egale cu zero, deoarece vorbim de un contact direct și apropiat al unui caz care a fost deja confirmat. Deci, de aceea îl putem numi și pe acesta, dacă vreți, comunicațional, ca al treilea caz, dar așteptăm totuși noi, profesioniștii, și ultimul buletin, da? Avem, după aceea, cu probabilitate foarte mare, cele patru cazuri de la Maramureș sosite tot din Africa de Sud.  Aici nu avem secvențierea nici la primul caz și nici la ceilalți trei contacţi și cel de-al cincilea, care este persoana sosită din Nigeria, da. După care avem acele cazuri suspecte, rămase suspecte, acea persoană sosită din Anglia. Celelalte suspecte, patru la număr, au fost infirmate că ar fi cu tulpina Omicron.

Reporter: Și aș vrea să îmi mai răspundeți la o întrebare și dumneavoastră, și domnul doctor Gheorghiță. Draft-ul pentru certificatul COVID ne arată că de data aceasta avem cinci opțiuni față de certificatul pe care îl folosește toată lumea în Europa și aș vrea să îmi spuneți ce părere aveți despre acest lucru, dar și despre introducerea următoarei opțiuni, pentru persoanele vaccinate cu prima doză din oricare dintre vaccinurile autorizate și care au schemă din două doze cu valabilitate până la data programării pentru cea de a doua doză? Care este eficiența în acest caz?

Valeriu Gheorghiță: Ceea ce s-a dorit prin introducerea acestei opțiuni, pentru că am fost la discuțiile preliminare, a fost să nu încurajăm neapărat efectuarea unui vaccin care constă într-o singură doză și anume vaccinul de la compania Johnson&Johnson. De ce? Pentru că din datele noastre, un număr importante persoane optau pentru vaccinul de la compania Johnson&Johnson pentru că puteau să își descarce cel mai devreme un certificat digital. Din acest punct de vedere, pentru a menține o echitate în ceea ce privește opțiunea persoanei pentru un anumit vaccin sau altul, care să nu fi direcționat doar de o măsura administrativă, s-a propus să existe această posibilitate de a elibera certificatul digital după efectuarea primei doze, evident, cu condiția el va avea o valabilitate până când persoana își va completa schema de vaccinare şi dacă nu își va completa la timp schema de vaccinare, valabilitatea certificatului se va pierde, dar ne-am dorit și măsura are ca obiectiv să încurajeze practic adresabilitate echitabilă către vaccinurile disponibile, pentru că noi știm că la acest moment vaccinurile pe bază de ARN mesager determină un răspuns imunologic, cel puțin în anticorpi, superior vaccinurilor pe bază de vectori virali, chiar dacă protecția față de formele severe, față de spitalizări și față de deces este similară, dar în perspectiva noilor variante circulante, inclusiv Omicron, pe noi ne interesează în primul rând să existe un nivel suficient de ridicat de protecție. Un nivel suficient de ridicat de protecție la nivelul comunității, deci, practic, aceasta a fost rațiunea, este una medicală, de a încuraja echitabil utilizarea vaccinărilor disponibile.

Adriana Pistol: Dar dacă vorbim de eficiență, pentru că știm că după prima doză…

Valeriu Gheorghiţă: După prima doză, după cel puțin 10 – 14 zile, anticorpii încep să apară. Problema era că dacă nu completăm schema de vaccinare, adică dacă nu facem și doza doi, evident că acești anticorpi se vor pierde destul de repede, nu se va consolida răspunsul imun și în felul acesta persoana va fi în final neprotejată, deci tocmai de aceea este important acest mesaj de completare a schemei de vaccinare și suplimentar, repet și accentuez importanța efectuării dozei de Booster, a dozei trei, cum este deja cunoscută.

Adriana Pistol: Şi tot pentru dumneavoastră: ştim când vor veni dozele de vaccin pentru copii?

Valeriu Gheorghiţă: La acest moment nu avem o confirmare a calendarului de livrare, probabil că vom obține aceste date în perioada următoare.

Reporter: Şi pentru domnul doctor Arafat: au fost acele modificări făcute astăzi și aș vrea să ne explicați cum de ați ajuns la aceste noi decizii în ziua în care ele ar fi trebuit să intre în vigoare.

Raed Arafat: Ele sunt o completare, pentru că după ce au fost realizate modificările de ultima dată și care intră în vigoare astăzi, am primit unele sesizări de la colegi, cum este chestiunea cu studenții care au zis că totuși să rămână și obligatoriu un test RT-PCR, aveau dreptate, s-a discutat cu colegii de la INSP și s-a căzut de acord că este bine să facem modificarea. A fost supusă Comitetului pentru Situații de Urgență și aprobată, deci normal că va fi o perioadă de două zile până începe să se implementeze clar, adică nu intră automat când se publică și va intra de la începutul săptămânii viitoare măsura respectivă ca măsura suplimentară. Plus celelalte de exceptare, din nou, pentru că au apărut situații și mergând colegii, de exemplu, cum am dat exemplul mergând colegi de la Ministerul de Interne pentru însoțire de persoane fie trimise în alte țări, fie aduse, sunt misiuni obișnuite ale poliției, nu e nimic neobișnuit. Lumea s-a trezit că oamenii s-ar putea să ajungă înapoi și să trebuiască să intre în carantină pentru că nu au unde să facă un test la un aeroport sau n-au unde să facă o verificare, deci de aici totul s-a decis, fiind numărul lor foarte mic și pentru că sunt misiuni foarte scurte să fie exceptați astfel încât să poată să se întoarcă acasă. Normal, ei vor fi testați, totul va fi ok, dar evităm partea de carantină.

Reporter: O singură întrebare mai am: de ce este eliminată posibilitatea ieșirii din carantină în a zecea zi cu test în a opta.

Raed Arafat: Pentru că aceasta era o măsură care era luată când noi aveam carantina 14 zile și dădeam posibilitatea să se iasă la a zecea zi, dacă se face testul în a opta. Acuma carantina a coborât la 10 zile. Singura ipoteză în care ajungi la o carantină de 14 zile este dacă vii la graniță fără testul pe care trebuie să îl faci, care nu este recomandabil, nu este de dorit, pentru că asta înseamnă că ai călătorit fără test, asta înseamnă că ai urcat în avion fără test şi multe aeroportul nu îți mai permit acest lucru, așa că în loc normal persoanele celelalte au oricum ieșirea la 10 zile și nu mai exista motiv pentru a avea această excepție. Vă rog!

Reporter: Spunea doamna Pistol la începutul conferinței de presă că, în octombrie, în săptămâna 11-18 octombrie a început, a fost un vârf al numărului de cazuri. Au început să scadă aceste cazuri. În același timp, astăzi, Institutul de Statistică anunță că octombrie a fost luna cu cele mai multe decese, o dublare aproape față de septembrie și că o treime din aceste cazuri sunt boli ale aparatului respirator. Sunt datele acestea în concordanță cu datele pe care le aveți dumneavoastră, decesele, legate de Covid și dacă considerați că ar fi trebuit totuşi să se ia alte măsuri înaintea lunii octombrie, ca să nu se ajungă la această situație gravă.

Adriana Pistol: Decesele sunt colorate în roşu iar scăderea numărului de decese are un decalaj de cel puțin două trei săptămâni, deci undeva în noiembrie. Așa că este foarte explicabil că în luna octombrie și parte din noiembrie au fost cele mai multe cazuri. Întotdeauna decesele au scăzut, dacă vă uitați puțin pe grafic – linia roșie – au scăzut mai târziu decât numărul de cazuri.

Raed Arafat: Este normal, pentru că, în final, sunt cazurile din Terapie Intensivă. Acolo se întâmplă majoritatea deceselor și asta este pentru că începe să scadă numărul cazurilor, dar nu este o scădere imediată la Terapie Intensivă și cazurile acolo scad mai greu decât scăderea numărului cazurilor pozitive noi.

Adriana Pistol: Dar acolo, dacă puteți observa vârful, a început scăderea cu linia albastră, în timp ce linia roşie încă urca.

Reporter: Am înțeles. Deci câte decese au fost în luna octombrie? Coincid cu aceste 15.000 de decese.

Adriana Pistol: Nu, nu pot să vă răspund la această întrebare, pentru că trebuie să verificăm care sunt cifrele. Nu pot să vă răspund la această întrebare, pentru că trebuie să verificăm care sunt cifrele INS.

Raed Arafat: Vreau să subliniez un lucru: diferența dintre acest val și valul dinaintea lui. Pacienții se prezentau la urgență târziu, comparativ cu valul dinainte, unde veneau pacienți, mai trimiteai pe unii acasă, unii se tratau acasă. În valul acesta, din ce ne-au zis colegii de la unitățile de primiri urgență, pacienții solicitau să vină la spital când erau deja dispneici, aveau nevoie de oxigen, aveau nevoie de îngrijiri spitalicești. Nu prea veneau pacienții ușori la unitățile de primiri urgență. Deci, valul a adus un număr mare de infectați, dar la spitale au ajuns și un număr mare de oameni care au ajuns, unii dintre ei, târziu. Încercau să se trateze acasă unii dintre ei înainte să vină. Primeau medicamente pe care le alegeau sau auzeau că e bine sa le ia. Alții nu voiau să vină decât când, într-adevăr, nu mai puteau. Și asta a dus, bineînțeles, la o presiune mare pe spitale și la faptul că, în spitale, a fost un număr mare de decese, pentru că au venit și un număr mare de cazuri care erau într-o stare critică dintre pacienții care erau pozitivi.

Adriana Pistol: Și, ca o altă completare, trebuie să ținem cont și de faptul că, codificarea statistică la INS de către unitățile sanitare pe codurile de boală respiratorie, nu înseamnă numai boală COVID. Chiar nu ar fi normal să se potrivească cele două cifre.

Reporter: Dacă am fi avut certificat COVID, înainte de luna octombrie, am fi ajuns în aceeași situație?

Raed Arafat: La chestiuni ipotetice, nu fac decât să vin cu răspunsuri ipotetice. Orice măsură înainte sau în timp putea să aibă un efect, putea să aibă un efect mai mare sau mai puțin. Noi am introdus certificatul verde pe parcurs și s-a introdus intrarea doar pentru vaccinați, trecuți prin boală în mai multe locuri. Și clar că asta a avut un efect, poate pe scăderea cazurilor. Dar întrebările ipotetice, de genul dacă făceam asta sau ce se întâmpla, acestea sunt mai mult pentru colegii noștri care fac analiză și care să ne spună că poate, în viitor, trebuie unele măsuri luate altfel, la alt moment, ca și o învățătură din ce a trecut. E foarte greu să vă spun ce s-ar fi întâmplat, dacă o măsură ipotetică era aplicată, e greu de spus la acest moment.

Reporter: Am înțeles.

Valeriu Gheorghiță: Aș vrea doar să adaug și să ne uităm să nu pierdem din vedere, un aspect important: peste 90% din aceste decese au survenit la persoane nevaccinate, iar 93% și peste 93% din aceste persoane aveau boli cronice asociate, erau persoane cu comorbidități; și atunci mesajul este foarte clar: persoanele vulnerabile, vârstnici și în evidență cu afecțiuni cronice au nevoie cât mai rapid de vaccinare, pentru că în felul acesta se reduce foarte mult riscul de a dezvolta o formă gravă, într-o perioadă în care transmiterea comunitară a infecției este accelerată, riscul de infectare este foarte crescut. Cum ne protejăm suplimentar față de formele grave? Prin vaccinare. Deci acesta este mesajul – să ne uităm la caracteristicile populației care, din păcate, au pierdut cu această boală – nevaccinați, majoritatea, de asemenea, majoritatea cu afecțiuni cronice asociate și persoane vârstnice, mediana vârstei a fost de 71 de ani. Sunt lucruri extrem de importante, sunt cât se poate de relevante și cred că, din aceste date, trebuie să învățăm ca, în perioada următoare, să nu mai repetăm din nou această situație dramatică prin care această țară a trecut.

Adriana Pistol: Doar o singură menţiune. De aceea am subliniat şi în prezentare. Acum, în perioadă de linişte, nu este bine să dau masca jos, mă duc să mă vaccinez. Acum este perioada optimă să fac lucrul ăsta. Este întotdeauna binevenit. Dar nu trebuie să aștept să mă sperie creșterea numărului de cazuri. Trebuie să o fac înainte, astfel încât să fiu pregătit pentru atunci când va crește numărul de cazuri. Pentru că și organismul meu are nevoie de timp să se pregătească în urma vaccinării. Printre sărbători, că tot mergem la mall, la mall e și centru de vaccinare, pot să intru să îmi fac o doză.

Raed Arafat: Așa că revin la întrebările ipotetice. Poate o singură întrebare ipotetică la care am putea răspunde este ce ar fi fost dacă erau mult mai mulți vaccinaţi. Cu siguranță, am fi avut mult mai puțini decedaţi. Asta putem să o zicem acum. Restul, normal că trebuie să se facă analize, dar ca întrebare ipotecă, am fi putut să reducem decesele? Da. Dacă ar fi fost mai multe persoane vaccinate, mai ales din categoriile vulnerabile de care s-a vorbit.

Reporter: În acest context, faptul că Arhiepiscopul Tomisului a făcut din nou astăzi declaraţii controversate, faptul că spunea că vaccinul este experimental, că oamenii care s-au vaccinat au murit, cum vi se pare? Pentru că au fost discuții inclusiv cultele. Oamenii, inclusiv cei vulnerabili, de peste 80 de ani, ascultă declarațiile unor astfel de…

Valeriu Gheorghiță: Aşa este. Din punctul meu de vedere, astfel de declarații sunt extrem de periculoase, prin faptul că creează și accentuează neîncrederea și ezitarea în rândul oamenilor, cu atât mai mult cu cât parte din aceste informații și aceste declarații sunt eronate. În primul rând, nu sunt vaccinuri experimentale. Sunt vaccinuri autorizate, ca orice alt medicament. Vaccinul de la compania Pfizer, de pildă, de la vârsta de 16 ani în sus, are autorizare definitivă de la FDA. Nu se va mai întâmpla nimic de aici înainte. Sunt peste 8 miliarde de doze de vaccin administrate la nivel mondial, sunt vaccinuri discutate, răsdiscutate, analizate și răsanalizate. Nu poți să vii să spui public, mai ales persoană care este extrem de cunoscută în spațiul public, care reprezintă un corp profesional important, de care oamenii țin cont, că aceste vaccinuri au prospecte îndoielnice și așa mai departe. Sunt prospecte ca la orice alt medicament. Cred că trebuie să încetăm cu astfel de declarații, pentru că suntem responsabili moral de moartea oamenilor și, din păcate, eu nu văd ca aceste persoane să fie responsabilizate într-un fel sau altul, au toată libertatea să declare orice, când vor, informații neadevărate, repet.

Adriana Pistol: Eu aș vrea doar să subliniez faptul că toată lumea, toți cetățenii ar trebui să se gândească că deja ”experimentul” pe 8 miliarde de suflete nu poate fi altceva decât de o credibilitate dincolo de orice dubiu. Nu poți să mai spui, când vaccinezi peste 8 miliarde de suflete, că vorbim despre un experiment. Este un lucru logic, nu trebuie să ne uităm nici la unul, nici la altul, trebuie să gândim și noi în acest mod care este foarte practic, foarte logic și să ne luăm deciziile ținând cont de aceste lucruri. Că aşa, și la aspirină, dacă deschidem prospectul, s-ar putea să ne șocăm. Sau nu mai zic la antibiotice și să nu uităm că, în România, românului îi place să își cumpere antibiotice pentru orice. Asta este realitatea. Dacă 8 miliarde de oameni nici nu au murit, nici nu au înnebunit, nici nu au devenit handicapaţi, probabil că o fi bun de ceva.

Reporter: O întrebare scurtă tot pentru doamna Pistol. Cazul sportivului de la Baia Mare pentru care existau suspiciuni, înțeleg că încă nu e o decizie definitivă. De ce durează atât de mult?

Adriana Pistol: Nu pot să vă răspund de ce durează atât de mult, pentru că nu lucrez la Institutul Cantacuzino și nici în laborator. De obicei, să știți că secvențierile durează, dar am întrebat, mi s-a spus că săptămâna viitoare o să avem un rezultat. Și atunci şi celelalte trei cazuri, pentru că, de aici încolo, s-ar putea, încet – încet, cu pași mici, dacă vor mai apărea mai multe suspiciuni și mai multe cazuri confirmate, vom merge pe acest tip de așa zisă confirmare pe legătură epidemiologică, pentru că nu are sens nici să muncească oameni și nici să se cheltuiască bani cu secvențierea întotdeauna. Dar, probabil că colegii din laborator au motive mai mult decât justificate, pentru că este o procedură destul de laborioasă.

Reporter: Și ultima întrebare şi îmi cer scuze pentru că am atâtea întrebări! Legat de bradul realizat din doze de vaccin de la Palatul Copiilor, înțeleg că s-a dat o amendă acolo pentru modul în care au fost folosite dozele, nu ştiu, domnul Gheorghiță sau cine ar putea să răspundă, ați promovat acest brad pe pagina „Ro-Vaccinare”.

Valeriu Gheorghiţă: Eu nu vreau să discut decizii și hotărâri ale instituțiilor statului. În momentul în care experții din această instituție, Garda de Mediu, au fost și au constatat încălcarea unor reguli și au aplicat anumite sancțiuni, din acest punct de vedere, nu este datoria mea să comentez astfel de decizii. Dacă, repet, nu s-au respectat prevederile legale în vigoare, cred că acest lucru a fost sesizat, a fost constatat și s-au aplicat sancțiuni. Dar pot să vă spun în felul următor: centrul de vaccinare de la Palatul Național al Copiilor și personalul medical din acest centru sunt ireproșabile din punct de vedere al activității medicale, în sensul în care au fost implicați încă de la debutul campaniei de vaccinare în organizarea activității de vaccinare, în promovarea activității de vaccinare. Este un centru care participă în fiecare sfârşit de weekend la maratoanele de vaccinare din municipiul București, este un centru cu cea mai mare adresabilitate, are 15 fluxuri pe toate cele trei tipuri de vaccinuri active, iar din punct de vedere al riscului biologic efectiv, acele flacoane de vaccin sunt, într-adevăr, deșeuri medicale care rezultă din activitatea medicală, dar sunt deșeuri nepericuloase. Și vă explic de ce: în primul rând, ele conțin vaccin. Acest vaccin se administrează oamenilor; al doilea lucru, puncția, înțeparea flaconului se face cu un ac steril, care nu se folosește la pacient. Practic, pentru fiecare persoană în parte, se folosește un alt ac. În seringă se trage cu un ac și în momentul în care se administrează pacientului, se schimbă acul. Al treilea lucru, aceste flacoane nu reprezentau un risc biologic, pentru că nu erau contaminate cu produse biologice și, repet, suprafața externă a flacoanelor poate să fie dezinfectată foarte ușor cu dezinfectante de suprafețe, pe care le folosim peste tot. Deci, din acest punct de vedere, consider că riscul real biologic era zero. Sigur că circuitul acestor deșeuri trebuie să urmeze un alt parcurs. Din acest punct de vedere, nu vreau să comentez acest lucru, este cât se poate de clar, dar consider că personalul respectiv este ireproșabil din punct vedere al activității profesionale, iar eu vreau să le mulțumesc, nu doar lor, ci tuturor celor care au lucrat în centrele de vaccinare și care lucrează și să știți că luni de zile, cel puțin la debutul campaniei de vaccinare, ei au lucrat pro bono și au recuperat, ulterior, renumerația cuvenită, dar sunt oameni care au răspuns afirmativ la solicitările noastre, într-un moment extrem de dificil pentru România, în ceea ce privește organizarea campaniei de vaccinare.

Raed Arafat: Dacă îmi permiteți, vă rog. Mai avem şi noi de spus ceva la tema asta. Vedeți, noi încercăm să luăm măsuri ca să implementăm cât mai mult siguranță pentru cetățeni. Participă mulți. Participă oameni care depun efort, care depun suflet, care vin să facă ceva, astfel încât să ieșim din situația în care suntem. Cei din acest centru fac parte din categoria oamenilor care s-au implicat la maxim, pentru a sprijini campania de vaccinare și pentru a vaccina. Am fost eu acolo, ca voluntar, să vaccinez într-una din zile; deci, când abordăm astfel de situații, trebuie să ne uităm și la spiritul legii și la toate aspectele conexe. Amenda care a fost dată, de 90.000 de lei, pentru o persoană, cel puțin, dacă este dată pe persoană fizică, vă dați seama că este distructivă pentru această persoană. Acesta este salariul ei pe un an întreg. Intenția persoanei era una foarte bună.  Riscul care, să zicem, a fost făcut prin utilizarea acestor flacoane este unul minim, a explicat domnul doctor Gheorghiță de ce. Faptul că aceste flacoane nu conțineau produse biologice nu conțineau lucru care să pună în viața cuiva în pericol, care să contamineze pe cineva, asta este deja un semn că nu era o problemă majoră. Omul acesta, cu oamenii lui, acolo, au vrut să fac ceva inedit, să transmită un mesaj: ”Uită-te, de Crăciun, aceste flacoane au salvat vieți”. Deci, da, poate că a comis o anumită greșeală din punct de vedere al literei legii, poate că a comis o anumită greșeală pentru că a păstrat aceste flacoane să facă acest lucru, dar, în același timp, trebuie să înțelegem și noi că intenția a fost una foarte bună, totul a fost fără de a pune viață cuiva în pericol. Văd că, la acest moment, 90.000 de lei, plus încă o amendă dată pe partea Direcției de Sănătate Publică, deja reprezintă un mesaj de o descurajare totală a oricărei inițiative. Eu îl încurajez să conteste, să depună contestație și să meargă și în instanță pentru o astfel de amendă, dacă nu poate să rezolve altfel, pentru că acolo se poate rezolva, la instanță. Să nu uităm că cei care s-au supărat pe el și care au creat scandalul sunt exact cei care transmit în fiecare zi mesaje împotriva vaccinării, mesaje false, mesaje care nu au nicio bază științifică și ei sunt cei care au sărit împotriva lor pentru ce au făcut. Asta a fost situația. Și noi, acum, nu am făcut altceva decât să punem o persoană, acum, de sărbători, să se trezească cu amenda de 90 și ceva de mii de lei, pe care să o plătească. Eu sper că, totuși, când ajunge să conteste la nivel de instanță, să fie înțelegere acolo, pentru că măsura nu era o măsura normală și era una exagerată.

Adriana Pistol: În esență, și eu voiam să spun același lucru. Din păcate, mesajul, care s-a dorit să fie unul în favoarea vaccinării, un simbol, un simbol care ar fi putut transforma și sărbătorile, și România, într-un simbol poate și internațional. Mesajul de vieți salvate ar fi trebuit să fie speculat și perpetuat către toți cetățenii acestei țări și cred că, sigur, nici eu nu pot să comentez deciziile autorităților competente, dar cred sincer că orice autoritate competentă are, înainte de toate, rolul de a sfătui, eventual, recomanda ceva și nu imediat să vii cu astfel de sume ca amendă. Putea să se recomande, ok, dar, știți, mesajul a fost transmis, dați-l jos, pentru că nu e chiar corect;  nu era necesar să se meargă până la astfel de sume, care nu o să facă decât, așa cum spunea toată lumea, să-i demobilieze pe toți cei care mai lucrează în acest sistem și în aceste centre. În plus, aș vrea să revin ca să nu cumva să fiu prost înțeleasă vis-a-vis de experimentele…, mă refer, mai ales pentru că am zis că să nu devină handicapați, mă refer la acele…, nu aş vrea ca persoane care au un grad de handicap să se simtă jignite, mă refer la acele tipuri de handicapuri, cu ghilimelele respective, pe care le vedem pe Facebook, că devii monstru, că îţi cresc solzi, că… La acest lucru mă refer, în niciun caz la alte lucruri. Mulțumesc!

Reporter: Pentru domnul Gheorghiță o întrebare. Compania Pfizer vorbește deja despre doză a patra. Credeți că se va ajunge și în România să fie nevoie de această doză? Și vă întreb asta în condițiile în care observăm un interes tot mai scăzut pentru doza trei?

Valeriu Gheorghiţă: Cred că înainte să ne gândim la doza patru trebuie să ne gândim la creșterea ratei de vaccinare cu prima schemă și la consolidarea răspunsului imun cu administrarea dozei Booster. Astfel de declarații cred că, la acest moment, nu își regăsesc locul. Sigur, una e să vorbești da o perspectivă pe termen lung, însă dinamica evoluției epidemiologice o vedem, este schimbătoare. Este foarte important să vedem care va fi circulația noilor variante virale și măsura în care ele pot să devină dominante, dar, la acest moment, toate datele științifice sunt încurajatoare, în sensul în care o primă schemă de vaccinare cu o doză de Booster efectuată asigură o protecție optimă inclusiv față de varianta Omicron care, la acest moment, are cea mai crescută capacitate de a ocolit răspunsul imun. Acesta este mesajul, de completare a schemei de vaccinare, inclusiv cu doza de Booster, pentru toți cei care au cel puțin şase luni de la prima schemă. Şi, de asemenea, sigur, cei vulnerabili să se vaccineze cu prima schemă, pentru că în felul acesta se reduce riscul de a dezvolta o formă gravă care necesită spitalizare. Deci, acesta este punctul nostru de vedere

Reporter: Mulțumesc! Pentru doamna Pistol, ne puteți spune cam care a fost rata de supraviețuire a persoanelor internate la Terapie Intensivă în valul patru, dacă a fost mai…?

Adriana Pistol: Îmi pare rău, nu deţin aceste informații.

Reporter: Am înțeles! Totodată, o întrebare pentru domnul Arafat. Spuneați că aceste măsuri de relaxare, care au intrat în vigoare de ieri, ar putea să ducă la o creștere a ratei de infectare în perioada următoare. Credeți că sunt binevenite aceste măsuri în acest moment? După sărbători, mă refer.

Raed Arafat: Eu nu am spus că măsurile de relaxare vor duce la creștere, ci am zis că este normal ca, după sărbători, să se ajungă la creștere, pentru că va fi o interacțiune între oameni, va fi o mobilitate foarte mare și acest lucru nu avem ce face cu el, pentru că, chiar dacă îmi iau și măsurile care erau până acum, poate că era același lucru rezultatul. Noi ce putem să spunem este că măsurile de acum sunt măsuri controlabile, care totuși sunt… Deci, ce s-a făcut: înainte spuneam că intră în anumite zone cei care sunt trecuți prin boala sau vaccinați; acum s-au inclus și testații. Acesta este un lucru. Doi – s-a eliminat deplasarea în cursul, adică limitarea deplasării în cursul nopții după ora 23:00, dar am rămas cu programul limitat la 22:00 la toate activitățile. Deci, în final, a rămas programul limitat la 22:00. S-au pus reguli pentru intrare în unele zone, a rămas totuși cu capacitate de 50%. Locurile unde era capacitatea 30% erau teatrele și cinematografele, unde s-a permis urcarea la 50%, pentru că acolo există distanțare, oamenii stau pe scaun, rămân cu masca. Restaurantele oricum erau la 50%, așa că acolo nu am relaxat nimic. Deci, la acest moment, în restaurant poate să intre persoană vaccinată, trecută prin boală sau testată. O altă măsură – la intrare în mall-uri, la intrare în magazinele mari trebuie să fii trecut prin boală, vaccinat sau testat cu un test care este cu o vechime de 48 sau 72 de ore. Depinde de tipul testului.

Adriana Pistol: Depinde ce test face.

Raed Arafat: La magazinele mici, s-a găsit o altă soluție, ca și magazinele alimentare unde se intră cu mască, la magazinele mici, ca să nu le impactăm economic major, s-a permis să se intre fără teste, fără certificat, dar cu mască, însă cu o limită a numărului persoanelor relativ la numărul metrilor pătrați. Adică, la patru metri o persoană, de la 200 de metri pătrați în jos, asta este regula. Asta înseamnă că la un magazin de 200 de metri pătrați se permite să fie maxim 50 de persoane în interior. Această cifră trebuie să fie afișată afară, pe vitrina magazinului. De ce? Pentru că, dacă vine cineva la control, nu o să stea la tocmeală câți metri pătrați sunt acolo, deci acolo e stabilit care e numărul persoanelor care pot  intra; scrie afară 20 şi înăuntru sunt 30, atunci magazinul respectiv primește amendă, din păcate. Dacă e totul respectat, înseamnă că e totul respectat. Deci, aceste măsuri… nu putem să spunem că s-a dacă drumul la tot. Acum, pe partea cealaltă, trebuie să înțelegem că, indiferent care sunt măsurile, cât de stricte sunt sau cât de puțin stricte, rămâne problema respectării lor și implementării lor. Și responsabilitatea revine pe mai multe părți. Partea agenților economici care, dacă nu vor respecta măsurile care sunt puse acum și vor încerca să le eludeze, de exemplu, să lase oameni să intre fără nici o formă de test, trecere prin boală sau vaccinare, să nu respecte regulile, să crească numărul oamenilor în noaptea de Anul Nou, înseamnă că ne furăm noi singuri căciula, cum se spune. Adică, clar că vom avea probleme dacă nu respectăm regulile. Dacă vrem să evităm o creștere serioasă a numărului cazurilor după sărbători, atât avem de făcut: respectarea regulilor existente. Nu respectăm regulile ca populație și ca agenți economici, riscurile devin mai mari. Dar aici, din ce știu și de la colegii noștri de la ordine publică, vor fi vigilenți și  atenți la respectarea regulilor, pentru că acum regulile permit executarea unor activități economice, dar, totuși, acest lucru trebuie să fie în limita regulilor care s-au stabilit.

Reporter: Mulțumesc! Şi o ultimă întrebare, dacă îmi permiteți, în legătură cu testele pentru copii. Înțeleg că există o problemă și că deja nu prea mai sunt astfel de teste. Ne puteţi spune, vă rog?

Raed Arafat: Eu am explicat problema ieri, la una din emisiuni, la una din televiziuni, şi o mai explic încă o dată. Deci, testele se achiziționează la nivelul ONAC, conform legislației, pentru că este o ordonanță de urgență care stabilește stocurile. ONAC face achiziția transparent, pentru că se face, totuși, prin publicare, nu se cheamă o firmă şi se spune: hai că discutăm noi doi. Deci este transparent făcută, dar, în regim de urgență, după care, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, care are fondurile pentru stocurile strategice, semnează contractele subsecvente și se distribuie pe baza solicitării Ministerului Educației, unde este cazul, Ministerului Sănătății sau depinde de natura materialului care este achiziționat. La testele de salivă, noi am avut mai multe acorduri cadru încheiate, dar unele din firme nu s-au prezentat. Și dau exemplu: avem un contract pe 3 milioane care trebuia să se livreze chiar de la început. Furnizorul nu a semnat contractul subsecvent, nu a venit să îl semneze. Nu putem să facem nimic în acest sens. 5 milioane de bucăți au fost livrate în 25 noiembrie. Mai avem 2.400.000 de bucăți, trebuia să livreze în 2 decembrie, nu a livrat. Mai avem 1.500.000, trebuia să livreze în 2 decembrie, a livrat în 25 noiembrie. Deci mai devreme. Deci altfel de comportament al unei firme aici. Mai avem o firmă care are 3 milioane, care trebuia să livreze în 9 decembrie și nu a intrat contractul în vigoare pentru că nu au depus garanția de executare, ceea ce înseamnă că nu le mai interesează, după ce au câștigat și au semnat acordul cadru. Astea sunt doar câteva exemple pe care le dau. Au fost primite în jur de 8 milioane de teste și distribuite. Colegii de la IGSU, pentru că mai sunt contracte care urmează să se livreze în 17, în 18, în 20, în 21 decembrie, colegii noștri de la IGSU au luat contact cu firmele care au de livrat mai târziu și astăzi vom ști dacă urmează totul să se livreze ceva mai devreme. Avem promisiuni să se livreze ceva chiar în cursul weekend-ului. Dacă se livrează în cursul weekend-ului, ce se livrează va fi distribuit imediat. Deci, structura noastră de logistică la nivelul Inspectoratului pentru Situații de Urgență ne permite să facem o distribuire rapidă, care să se răspândească în toată țara, într-un timp relativ scurt. Dar totul depinde de discuțiile cu firmele care au termen limită începând cu 17, 18, 20, 21 decembrie, dacă pot livra ceva mai devreme. Asta încercăm acum să facem, respectând prevederile din acordul cadru care prevăd anumite condiții la livrare. Bineînțeles, aici este posibil să vom reveni la ONAC ca să mai facă unele negocieri și să mai avem unele acorduri-cadru pentru perioada care vine și pentru perioada de început de școală după Anul Nou – acesta este un aspect. Și al doilea aspect, va trebui să decidem până când se va merge cu aceste teste, până când se consideră că ele sunt necesare, adică care va fi perioada ca să avem predictibilitate în achiziție și în a discuta cu companiile care pot să le livreze. Mulțumesc mult.

Reporter : Aş mai avea eu o întrebare, dacă îmi permiteți. În legătură cu noaptea de Revelion, în care nu este impusă nici o oră și nici o limită de persoane, având în vedere că sunt românii care au venit din aceste țări roșii încă înainte să fie aceste restricții și că sunt în continuare câteva suspiciuni și având în vedere că Omicron se răspândește atât de repede, la cât timp să ne așteptăm să vedem primele efecte ale acelei nopți în care știm că, chiar dacă este obligatorie purtarea măștii, nu toți vor purta măşti la acele petreceri din stradă.

Raed Arafat: Deci, în primul rând, cei care vin până la 31 decembrie, mai sunt încă 15 zile, deci clar că va fi sub incidența restricțiilor, adică va intra în carantină. Nu există oameni să vină din zonele care sunt cu risc și care să nu intre în carantină sau să nu se ceară testarea și totul când intră, deci aceasta faza deja este rezolvată prin hotărârea CNSU care s-a luat. În al doilea rând, orice impact al unei aglomerații, al unei interacțiuni, mobilități mai mari, am învățat foarte bine, cam la o săptămână – două, începem să vedem efectele acestuia. Aceasta este situația. Acum, depinde cât de mare va fi impactul, depinde, bineînțeles, în același timp, de cât de mult vom respecta regulile. Clar că nu toată lumea va respecta regulile, dar noi sperăm, totuși, ca majoritatea să respecte recomandările și regulile care sunt.

Reporter: Aţi discutat și cu organele care pot face aceste controale și să fie acolo şi să și sancționeze sau să îi atenționeze pe oameni?

Raed Arafat: Deci eu știu că la noi la minister astfel de dispoziții s-au dat deja și se știe de acest lucru și sperăm ca acest lucru va fi aplicat. Este vorba de, în primul rând, de forțele de ordine publică, dar nu numai, pentru că mai sunt anumite atribuții și la alte organe de control care trebuie să fie vigilente, în perioada aceasta.

Reporter: Şi aş mai avea o întrebare pentru domnul doctor Valeriu Gheorghiță, aș vrea să ne spuneți cât de important este Boosterul, având în vedere că vorbim de această nouă tulpină Omicron și vă întreb acest lucru pentru că, întrebat fiind și ministrul sănătății, Alexandru Rafila, dacă s-a vaccinat cu doza a treia, a spus că nu pentru că a trecut prin boală și că trebuie mai întâi să ne gândim la schemă inițială de vaccinare cu două doze și nu neapărat la aceea de a treia doză, dar ca o recomandă. Și atunci sunt oameni care își pun această întrebare: până la urmă trebuie să ne vaccinăm sau nu, cu Boosterul ne ajută în această nouă variantă de tulpină?

Valeriu Gheorghiţă: Cred că ceea ce a vrut să spună domnul ministru Alexandru Rafila este legat de faptul că o persoană care este cu istoric de trecere prin boală și care a efectuat o schemă completă de vaccinare, are un răspuns imun robust, care asigură o protecție extrem de bună și pe o durată mult mai mare de timp. Noi am lăsat posibilitatea ca opțional, la cerere, persoanele care au istoric de trecere prin boală și au fost vaccinate cu o primă schemă, să poată opta, totuși, după şase luni de la vaccinare, să își efectueze doza de Booster. Însă, în acest caz, este foarte important să înțelegem două lucruri diferite. Vorbim de persoane care au fost vaccinate cu prima schemă, care n-au istoric de trecere prin boală, unde este ferm recomandată administrarea dozei de Booster, cu atât mai mult celor care sunt din categoria persoanelor vulnerabile. Datele pentru varianta Omicron ne arată că activitatea neutralizantă a anticorpilor față de această variantă se reduce de cel puțin 40 de ori, deci este o reducere extrem de mare a activității neutralizante a anticorpilor, atât a celor obținuți după vaccinare, cât și a celor obținuți ca urmare a trecerii prin boală. Și aici, sunt studii efectuate, atât în Africa de Sud, în Germania, Suedia, în Austria, care arată că atât trecerea prin boală, cât și vaccinarea cu o primă schemă nu oferă o suficientă protecție față de Omicron și aici, mă refer la infecție. Tocmai de aceea, studiile arată, la acest moment, că recuperarea după boală la care se adaugă o schemă de vaccinare completată asigură o protecție optimă față de varianta Omicron, pentru că activitatea neutralizantă a anticorpilor se menține, comparabil cu a celorlalte variante, iar cei care au o schemă de vaccinare completă, au nevoie de doza de Booster, tocmai pentru a ajunge la un nivel de protecție suficient și pentru varianta Omicron. Și atunci, mesajul este că cei care au trecut prin boală se pot vaccina și trebuie să se vaccineze. Cei care au doar o schemă de vaccinare, trebuie să își facă Boosterul, așa cum este recomandat, după minim şase luni. Această doză de Booster, repet, este înalt recomandată, mai ales celor vulnerabili și desigur că prioritatea tuturor și a noastră, la nivel de sănătate publică, va fi să creștem numărul celor care se vaccinează cu prima schemă, dar trebuie să dăm posibilitatea celor care au debutat schema de vaccinare să își consolideze răspunsul imun, inclusiv cu această doză de Booster. Sigur că impactul la nivel de sănătate publică, pe număr de cazuri, pe număr de decese este semnificativ mai ridicat dacă creștem numărul persoanelor vulnerabile vaccinate cu prima schemă. Aici, este un lucru cât se poate de evident, dar, persoanele care, repet, au făcut o primă schemă de vaccinare, este foarte important și acest lucru este recomandat de Centrul European de Control al Bolilor, să își efectueze boosterul. Ba mai mult, se pune în discuție și deja am văzut că sunt țări cum este Italia, care recomandă doza de booster de la cinci luni, Israelul, la fel, de la cinci luni, tocmai pentru că există această perspectivă a circulației noilor variante, inclusiv Omicron.

Reporter: În România vă gândiți să schimbați perioada la care se va face doza trei?

Valeriu Gheorghiță: Nu. La acest moment nu avem motive, pentru că această doză de booster, ca să aibă efect de booster, trebuie făcut la distanță de la prima schemă. Dacă o aducem mai aproape de prima schemă, ea va funcționa ca doza trei – va crește, pe moment, răspunsul imun în anticorpi, dar nu va asigura o durată mai lungă a protecției, ori rolul dozei de booster este de consolidare a răspunsului imun nu doar imediat, ci și pe termen lung.

Reporter: Mesajul este că, chiar dacă ne-am vaccinat cu două doze și am trecut prin boală, dacă facem boosterul, ne protejează mai mult în fața noii tulpini?

Valeriu Gheorghiță: Avem un nivel de protecție optim, similar cu ceea ce aveam ca protecție pentru celelalte variante. Chiar dacă, repet, activitatea neutralizantă a anticorpilor se reduce. Această doza de booster crește de cel puțin 35 de ori nivelul anticorpilor, ceea ce este foarte bine și vestea bună, care a sosit recent, în urma publicării unui studiu, este că se menține nivelul ridicat al componentei celulare al răspunsului imun care asigură o limitare a multiplicării virusului și în felul acesta ne protejează, foarte probabil, de formele grave de îmbolnăvire.

Raed Arafat: Mulțumim mult! un week-end plăcut!