Florin Cîţu: Bună ziua! În şedinţa de guvern de astăzi, cel mai important lucru, bineînțeles, prelungirea stării de alertă şi nu se modifică nimic. În acest moment, lucrurile rămân așa cum au fost ele prezentate până acum.

În același timp, mai sunt câteva lucruri pe care vreau să vi le spun. Autorităţile din Grecia au cerut ajutor pentru stingerea incendiilor, atât pe cale aeriană, cât și terestră. A fost acceptat, din partea României, ajutor terestru – înțeleg de la domnul Arafat că este o premieră acest lucru. Pentru prima oară trimitem acolo pompieri pentru a ajuta.

Am aprobat și o hotărâre de guvern astăzi pentru a dona vaccinuri în mai multe țări: Tunisia, Republica Arabă Egipt, Albania și Vietnam, dar acestea au fost cele mai importante pe ordinea de zi de astăzi.

În același timp știu că am văzut discuții în spaţiul public, în ultimele zile, despre rectificarea bugetară şi aş vrea să vă fac câteva clarificări. Așa cum am spus și cum este, de fapt, în Legea bugetului aprobat la începutul anului, ministerelor care nu au execuție bună pot să le fie ajustate sumele inițiale din buget până la această sumă, pe care nu au putut să o cheltuiască. Ieri am prezentat public că, la acest moment,  după șase luni de zile, sunt 20 de miliarde de lei aproape credite bugetare care nu au fost cheltuite. Multe dintre ele sunt la investiţii, în rest sunt la fonduri europene. De aceea am spus că nu sunt mulțumit de execuția bugetară și acest lucru se vedea la aproape toate ministerele.

În același timp, nu pot să iau în serios propuneri care vin de la ministere, de suplimentare sau de realocare a resurselor suplimentare de 40 de miliarde de lei, când sunt 20 de miliarde de lei necheltuiți. Deci de aici începem cu rectificarea bugetară, de aici încep discuțiile pe rectificarea bugetară, pentru că am văzut tot felul de zvonuri aruncate în spațiul public. Nu, aceasta este realitatea, de aici pornim cu realitatea si de aici pornim cu analiza rectificării bugetare. Trebuie să ținem cont că deficitul bugetar trebuie să rămână la 7,16% din PIB sau mai mic și prin această rectificare bugetară, pentru că am avut un PIB mai mare, reușim să creștem suma în deficit, să mergem spre 82 de miliarde de la 80 de miliarde, dar asta nu înseamnă că putem să mergem mult mai mult.

Deci la această rectificare bugetară vor fi alocate resurse, e adevărat, spre mai multe ministere și am văzut că, fără să fiu de acord, au ieșit în spațiul public aceste informații pe care le-am dat doar președinților de partid, dar ele au ieșit, câteva dintre ele, în spațiul public, le voi prezenta și în perioada următoare. Dar vreau să fie foarte clar: nu ne batem joc de banii românilor. Cine nu a cheltuit banii până acum, trebuie să vină cu explicații foarte bune, pentru că nu putem să punem bani, să alocăm resurse în buget și să le ținem acolo degeaba. Sunt ministere – şi voi prezenta acest lucru în raportul semestrial – unde avem proiecte cu execuție zero, la ministere unde am auzit, tot așa, pe surse, miniștri care spun că au avut execuţie foarte bună. Nu poţi să spui că e execuţie foarte bună, când ai bani alocaţi și ai proiecte cu execuție zero după șase luni de zile. Deci, începem cu rectificarea bugetară. Dacă sunt întrebări, câte o întrebare de la fiecare, că sunteţi foarte mulţi.

Reporter: Domnule premier, au apărut informații în spațiul public, cum spuneați și dumneavoastră, despre rectificarea bugetară, că veţi aloca 3 miliarde de lei pentru fondul de rezervă al Guvernului, însă doar 322 de milioane către Ministerul Transporturilor, deși ministrul Drulă a cerut și el la rândul lui aproape 3 miliarde. De ce această diferență?

Florin Cîţu: Nu aş vrea să vorbim despre aceste cifre, nu vreau să le spunem public pentru că încă discutăm. Dar la Ministerul Transporturilor – ca să vă spun – ar trebui să iau bani, nu să dau, după execuţia bugetară, deci ca să începem aşa. În Ministerul Finanţelor – acţiuni generale – avem cotizaţia la Uniunea Europeană, ajutoare de stat, dobânzi. Eu, anul trecut, am încercat să explic la Ministerul Finanţelor, şi la începutul anului, ce înseamnă Ministerul Finanţelor – acţiuni generale. Îmi pare rău să văd că astăzi sunt colegi de-ai dumneavoastră în presă care spun că acolo sunt doar banii din fondul de rezervă. Nu. Acolo sunt acţiuni generale, sunt cotizaţii la Comisia Europeană, ajutor de stat, dobânzi şi aşa mai departe. Deci să stăm puțin să vedem ce este în spatele acestor cifre. Nu este adevărată cifra pentru fondul de rezervă.

Reporter: Domnule premier, care sunt ministerele care nu au cheltuit banii? Unde avem cei mai mulți bani care au rămas necheltuiți?

Florin Cîţu: Miniștrii, le-am spus de săptămâna trecută, trebuie să vină să prezinte execuţia bugetară. Câţiva dintre ei au prezentat, au dat un comunicat, unii au venit şi v-au spus. Încă asteptăm miniştrii să vină să prezinte execuția bugetară la șase luni de zile, dacă nu o prezintă ei, o voi prezenta eu. Mai au până la sfârșit acestei săptămâni să prezinte execuția bugetară, dacă nu o prezint eu.

Reporter: Domnule premier, aţi spus asta şi despre activitatea miniștrilor, totuși nu avem public o prezentare cu privire la performanțele lor. Ne puteți spune măcar cu privire la execuția bugetară ce se întâmplă? Care sunt ministerele…

Florin Cîţu: Haideţi să le dăm şanse miniştrilor să vină să îşi prezinte propria execuţie bugetară. Eu zic  că este cinstit. Mulţumesc.

Reporter: Domnule premier, cum vedeţi intenţia Ministerului  Transporturilor de a acorda subvenție către CFR de un miliard de lei? Potrivit proiectului de buget al CFR Călători, pus în dezbatere publică, nu, săptămâna trecută, ministerul doreşte să acorde subvenție de un miliard de lei către CFR Călători. Ne puteți spune dacă aţi discutat cu Cătălin Drulă despre această subvenție către CFR și de ce o subvenţie atât de mare și fără un plan de restructurare, pe care l-aţi cerut la începutul anului dumneavoastră?

Florin Cîţu: Deci, subvenţiile sunt mai mari anul acesta, decât în 2016, ’17, ’18, ’19 şi, aşa cum am spus la începutul anului, subvenţiile vor fi ajustate doar dacă vine cineva cu un plan de restructurare. Ele rămân aşa cum sunt în acest moment.

Reporter: Dumneavoastră aţi văzut planul de restructurare de la CFR Călători? În proiectul de buget se scrie foarte clar că se doreşte diminuarea personalului cu 1.000 de angajaţi, dar salariile angajaţilor vor creşte cu aproximativ 500 lei, mediu brut.

Florin Cîţu: Nu a fost prezentat un plan de restructurare, deocamdată, pentru CFR Călători. Mulţumesc!

Reporter: Cu câteva zile în urmă a avut loc un accident destul de grav în capitală, au fost înregistrate două decese, pe un şaniter, şi patru răniţi. Primele reacţii din partea guvernanţilor, vorbim aici de Ministerul Culturii, care are în subordine Biblioteca, unde era acest şantier, spunea că nu ştia despre şantierul respectiv, iar Ministerul Muncii încă nu a venit cu nicio explicaţie despre ceea ce s-a întâmplat acolo. Dumneavoastră cum vedeţi această comunicare a miniştrilor?

Florin Cîţu: În primul rând, doresc să transmit condoleanţe familiilor. Este o anchetă în curs, acum. Hadeţi să aşteptăm rezultatele anchetei, iar cei vinovaţi trebuie să plătească. Vă voi asigura că vom avea rezultate ale anchetei cât mai curând şi, bineînţeles, cei care sunt vinovaţi vor plăti. Mulţumesc.

Reporter: Domnule prim-ministru, sunt firmele de transport care reclamă că măsura impusă de Guvern, prin care şoferii de TIR nevaccinaţi, care vin din ţările cu risc epidemiologic foarte mare, risc ridicat, trebuie să intre în carantină, ar fi o măsură unică în Europa şi că îi lasă, cumva, fără angajaţi. Este acea măsură pe care o avem de la 1 iulie în România. Aş vrea să vă întreb, dacă vă gândiţi într-un fel sau altul să reveniţi asupra ei. Este vorba de acei şoferi care sunt nevaccinaţi şi intră în România.

Florin Cîţu: Noi avem în România rezultate bune, spun eu, în lupta cu pandemia, tocmai pentru că am luat măsuri bune. Toate aceste măsuri fac parte dintr-un sistem pe care noi la-m gândit, de a proteja populaţia României. Vaccinul este la liber, este gratuit, singura soluţie pentru a scăpa de pandemie este vaccinarea. Cei vaccinaţi, aţi văzut, circulă mai uşor peste tot în Europa. În acest moment nu avem elemente care să ne aducă să schimbăm decizia pe care am luat-o. Mulţumesc.

Reporter: Într-o variantă propusă de rectificare bugetară, Ministerul Muncii ar avea un minus de 2,7 miliarde de lei. Puteţi să ne spuneţi dacă sunteţi mulţumit de ce s-a întâmplat la Ministerul Muncii şi dacă va pierde sau nu bani, având în vedere că menţionaţi anterior mai multe ministere care au execuţie zero pe anumite proiecte?

Florin Cîţu: Acesta este un lucru bun şi va trebui să ne uităm altfel. La pensii există un deficit, acel deficit este finanțat prin subvenție la bugetul de stat. Faptul că noi reducem sumele pe care le dăm de la bugetul de stat către Ministerul Muncii înseamnă că, de fapt, am încasat mai mulți bani din contribuții şi acel deficit s-a redus. Deci am crescut pensiile anul trecut, și anul acesta au crescut pensiile, pentru că un punct de pensie e mai mare în medie decât anul trecut, și cu toate acestea, chiar cu o pensie mai mare, am încasat mai mulți bani la buget din contribuții şi acel deficit a scăzut și nu mai e nevoie să alocăm resurse de la bugetul de stat. Despre asta este vorba la Ministerul Muncii. Vreau să vă spun că în luna iulie avem iarăși o premieră, este prima lună când avem un buget echilibrat, cheltuielile și veniturile au fost aproape, e o diferență de câteva sute de mii de lei, dar este prima lună în care avem un buget echilibrat, deci veniturile pe care le-am încasat au acoperit cheltuielile pe care le avem astăzi. Deci asta este explicația, nu se taie nimic de la Ministerul Muncii, avem un lucru foarte bun, încasăm mai mulți bani la buget, iar deficitul scade chiar în condițiile în care am crescut pensiile. Este ceea ce vrem cu toții, să avem buget echilibrat, ca acei bani să-i folosim pentru altceva.

Reporter: Atunci înseamnă că mențineți acea țintă de deficit de 7,16%…?

Florin Cîţu: Sigur.

Reporter: … care este bazată pe o creștere economică de 4,3%, așa cum era vorba la începutul anului, sau veţi…

Florin Cîţu: Creșterea economică este mai mare estimată. Așa cum v-am spus, deficitul cash de la începutul anului era 80 de miliarde, este un deficit în jur de 82 de miliarde acum, pentru că ne permitem un PIB mai mare, dar, în același timp, deficitul de 7,16 aș vrea să fie redus la această rectificare bugetară, să fie mai mic de 7,16.

Reporter: Până unde am putea merge mai jos de atât?

Florin Cîţu: Nu o să mergem sub 7%, dar vreau să reducem, pentru că este un angajament pe care l-am luat față de investitori, este un lucru bun să ai un deficit mai mic în aceste condiții. Vedeți ce se întâmplă cu dobânzile la nivel global. Apropo, am văzut că în România dobânzile scad la credite, ceea ce, iarăşi, este un lucru important în această perioadă în care în alte țări cresc.

Reporter: În urmă cu doar câteva săptămâni au existat probleme în întârzierea pentru plățile pentru PNDL, mai mulți primari sau președinți de consilii județene spuneau că au și lucrări de reabilitare spitale pe care trebuie să le finalizeze prin PNDL, în contextul în care Ministerul Dezvoltării a cerut 4 miliarde și primește 1,8, vor fi puse în pericol PNDL 1 şi 2?

Florin Cîţu: În nici un caz și nu este adevărat că au fost întârzieri. La Ministerul Dezvoltării, acel anunț a fost dat pentru a respecta legislația în vigoare.  Eu vă aduc aminte, când am preluat Ministerul Finanţelor, în 2019, erau întârzieri la plata facturilor de 7-8 luni de zile; acum sunt plătite la zi. Mai mult, la execuţia bugetară, Ministerul Dezvoltării mai are în cont, pentru plată, vreo 330 de milioane de lei. Deci, are bani în cont, poate să plătească mai departe şi nu există nicio problemă. Vor fi alocate resurse pentru a continua plata facturilor, pentru că eu ştiu foarte bine că prin investiţii putem să dezvoltăm România. Deci, nu este nicio problemă acolo. Resursele care vor fi alocate Ministerului Dezvoltării sunt cele care vor ajunge. Mai mult, vom avea o ordonanţă săptămâna viitoare, cred – acum am discutat cu ministrul Cseke – prin care vom aloca credite de angajament la Ministerul Dezvoltării, care să permită companiilor să facă acte adiţionale pentru a lua în calcul creşterile de preţuri din ultima perioadă. Ne gândim şi la acest lucru.

Reporter: Deci, ordonanţa de urgenţă privind posibilitatea ca primarii să se împrumute de la Trezorerie..

Florin Cîţu: Aceea a trecut.

Reporter: … nu era pentru PNDL, pentru…

Florin Cîţu: Nu, aceea este pentru orice altceva, cheltuieli de cofinanţare… Eu cred ca sunt foarte multe comunităţi în România care ar vrea să se dezvolte prin fonduri europene, dar nu au surse de cofinanţare. Acest împrumut cu o dobândă de 1,5% pe cinci ani, de exemplu, este o soluţie foarte bună pentru aceste comunităţi, ca să poată să se dezvolte. Mulţumesc.

Reporter: Bună ziua. Domnule premier, l-am auzit ieri pe domnul preşedinte Iohannis exprimându-și nemulţumirea faţă de activitatea ministrului Justiţiei, mai exact, cumva, domnul preşedinte a plasat la Stelian Ion răspunderea pentru întârzierea desfiinţării Secţiei Speciale pentru investigarea magistraţilor şi pentru întârzierea depunerii în Parlament a modificărilor legilor justiţiei. Vreau să vă întreb, domnule premier, dacă împărtăşiţi nemulțumirea  legată de prestaţia domnului Stelian Ion la Ministerul Justiţiei, dacă aţi avut discuţii despre o eventuală remaniere a dânsului si dacă ne putem aştepta la o schimbare a dânsului sau luaţi în calcul…

Florin Cîţu: Sunt de acord cu domnul preşedinte cam cu totul. Ideea este că noi avem aşteptări de la miniştri. Aveam aşteptări, avem obiective, aveam asteptări de la miniştri. Până la urmă, eu am spus de fiecare dată şi în Coaliţie:  ‘haideţi să stăm la masă să discutăm, să găsim soluţia, cea mai bună soluţie’. Eu sunt de acord, am fost şi de acord să spunem că, uite, până aici poate că nu am mers pe cel mai bun drum, mergem înapoi să găsim soluţia’. Obiectivele noastre rămân aceleaşi: desfiinţarea SIIJ, modificarea legilor justiţiei; toate acestea rămân obiectivele noastre. Trebuie să recunoaştem cu curaj câteodată că poate nu am găsit cea mai bună soluţie, dar, până la urmă, trebuie să mergem să căutam această soluţie și bineînţeles că este rolul ministrului Justiţiei să vină şi să împingă aceste proiecte de la spate. În continuare va avea susţinerea mea şi, cum vor gasi o soluţie, eu voi merge pe acea soluţie, dar numai prin dialog se poate face acest lucru. De aceea, întotdeauna le-am spus tuturor ‘haideţi să stăm la masă, să discutăm, să găsim cea mai bună soluţie’. Fără dialog, fiecare vorbind prin presă cu celălalt, nu vom putea găsi aceste soluţii. Dar ministrul Justiţiei are un rol important în tot acest angrenaj. Mulumesc.

Reporter: Se ia în calcul remanierea domnului Stelian Ion?

Florin Cîţu: Ştiţi foarte bine că nu discut despre aceste lucruri în public. Mulţumesc.

Reporter: Bună ziua, În legătură cu suma de 3 miliarde de lei pentru Ministerul de Finanţe, ce fonduri sunt alocate mai exact pentru Fondul de Rezervă, din această sumă, prin rectificare?

Florin Cîţu: Mult, mult, mult mai puţin decât aţi spus dumneavoastră în spaţiul public, de 3 miliarde. Mult mai puţin. Dar acesta este doar un proiect şi veţi vedea suma când va fi aprobat bugetul.

Reporter: Nu puteţi să ne spuneţi?

Florin Cîţu: Nu, pentru că este încă în dezbatere. S-ar putea să luăm resurse de acolo să le punem în altă parte, sau să adăugam acolo. Deci, suntem încă în negocieri.

Reporter: Veţi direcţiona şi către primării?

Florin Cîţu: Dar acolo, v-am spus, sunt dobânzi, sunt ajutoare de stat, e contribuţia noastră la Uniunea Europeană, care este de 5 miliarde de euro, deci sunt multe lucruri…

Reporter: Şi veţi direcţiona şi către primării, pentru investiţii locale? Aţi promis că veţi da bani de la buget către primari, pentru investiţii locale.

Florin Cîţu: Nu am promis aşa ceva. Investiţiile locale se fac prin PNDR. Deja am discutat acest lucru. Poate vorbim de reechilibare, dar aceea se face printr-o formula, deci sunt lucruri total diferite. Prin fondul de rezervă se dau, de exemplu, anul acesta am dat 200 de milioane pentru „Remdesivir”. Se pot da şi pentru autorităţi locale, pentru fondul de intervenţie sau pentru orice alte cheltuieli. Este un fond de rezervă care este la dispoziţia Guvernului Dar vom vedea la ce poate să fie folosit.

Reporter: Şi o ultimă întrebare, cu domnul Drulă, spuneaţi că…

Florin Cîţu: O singură întrebare. Mulţumesc. Toţi colegii au pus o singură întrebare.

Reporter: Au fost mai multe. Spuneaţi că ar trebui să luaţi de la domnul Drulă.

Florin Cîţu: Teoretic, da.

Reporter: De ce? Ce n-a făcut? Că dumnealui are o impresie foarte bună.

Florin Cîţu: Am răspuns la întrebare. Mulţumesc. Aşteptăm execuţia, domnul Drulă trebuie să vină să prezinte execuţia bugetară public şi, după aceea, putem să discutăm.

Reporter: După împrumuturile făcute în ultima perioadă de România, în luna iulie, 5 miliarde de lei, de guvernul pe care…

Florin Cîţu: De euro! De euro.

Reporter: …de euro, ar putea apărea taxe noi sau majorări de taxe din această toamnă?

Florin Cîţu: Nu! Nu. De ce? Nu văd legătura, în primul rând între cele două. Dar am văzut şi eu în spaţiul public discuţii despre împrumuturi. Știţi foarte bine, la începutul lunii, a fost un împrumut extern de 3,5 miliarde de euro. Trebuie să finanţăm un deficit de 80 de miliarde de lei. De aceea se fac aceste împrumuturi şi sunt pentru tot anul. Supărarea mea privitor la execuţie este că eu nu vreau să merg să împrumut bani şi să nu-i cheltuim. De aici vine supărarea mea. Nu putem să spunem că avem un deficit de 80 de miliarde de lei – eu ştiu cât e deficitul, l-am programat – şi la finalul anului să ajungem să nu cheltuim aceşti bani: noi să-i împrumutăm, să spunem ”avem banii, chelţuiţi-i”, i-am luat cu dobândă, dar voi să nu-i folosiţi. De aici vine supărarea mea. Dar, referitor la împrumuturile acelea, ele fac parte din programul nostru de finanţare a deficitului pentru acest an, de 80 de miliarde de lei. Deci cele cinci miliarde de euro împrumutate în luna iulie, merg acolo. Dar revin la luna iulie, luna iulie este prima lună în care cheltuielile au fost acoperite de venituri și nu ar fi fost nevoie să împrumutăm în luna iulie, de exemplu. Mulțumesc!

Reporter: Observ un dezacord la nivel declarativ, cel puțin, în Coaliție, între membrii Coaliţiei, referitor la pregătirea pentru valul patru. Guvernul și CNCAV-ul, în acest moment, ce măsuri concrete au în vedere pentru pregătirea înaintea valului patru?

Florin Cîţu: Aceleaşi măsuri pe care le-am avut şi pentru valul unu, doi, trei; în plus, avem vaccin. Şi aţi văzut că, de fiecare dată, România, deși în spațiul public se spunea că nu o ducem bine, am ieșit din aceste valuri mult mai bine decât celelalte țări, fără să închidem economia. Vă asigur că și de data aceasta vom lua cele mai bune măsuri, în funcție de ce se întâmplă cu situația epidemiologică. În acest moment, eu zic că avem măsurile cele mai bune pentru situația pe care o avem acum. Dar, așa cum am spus și în februarie, aşa spun şi acum, pentru că s-ar putea să fim în faţa unui val patru de o anumită  anumită magnitudine sau suntem în fața unui val patru, am cerut Ministerului Sănătății să nu reducă niciodată capacitatea pe care o avem pentru spitalul COVID, nici la ATI, nici spitalele COVID. Ele au rămas intacte. Mai mult, am spus că vreau să se pregătească pentru orice situație în care, dacă avem nevoie de mai multe locuri pentru bolnavi COVID, să putem să le transferăm rapid, fără niciun fel de probleme. Deci, au avut timp să se pregătească în această perioadă. Eu nu mă aștept să fie vreo problemă în perioada următoare.

Reporter: O soluție ar fi introducerea Green-pass-ului, așa cum se întâmplă și în Europa, în mai multe sectoare, pentru a preveni răspândirea?

Florin Cîţu: Aici iarăşi o să fiu de acord cu domnul președinte. Nicio restricție nu va rezolva pandemia, doar vaccinarea rezolvă pandemia. Mulţumesc!

Reporter: Mulţumesc!

Reporter: Domnule premier, aș dori să știu dacă după discuțiile pe care le veți avea în Coaliție privind rectificarea bugetară și după rectificarea efectivă,  va avea loc și remanierea guvernamentală, în funcție de ce s-a întâmplat în primele șase luni, așa cum spuneați, pe acea evaluarea a miniştrilor. Mulţumesc!

Florin Cîţu: Facem rectificarea bugetară acum, despre remaniere nu vorbesc. Repet, evaluarea miniştrilor se face…

Reporter: Dacă rămâne în discuţie.

Florin Cîţu: Întotdeauna voi face ce e mai bine pentru Guvernul României, pentru România și nu va exista niciodată să iau o decizie dacă văd că lucrurile nu merg în direcția bună pentru noi. Asta am spus de fiecare dată. Dar în acest moment ne uităm la rectificarea bugetară şi aici, iarăși, trebuie să ne gândim foarte bine când cerem 40 de miliarde de lei în plus, suplimentar, trebuie să ne gândim că, totuşi, avem un deficit bugetar pe care trebuie să îl ținem; și dacă noi am cerut de fiecare dată celor de la PSD să vină cu soluție de venituri atunci când cresc cheltuielile, ar fi bine să ne gândim și la acest lucru.

Reporter: Observ o schimbare, totuși, de abordare. În iarnă, când ați făcut guvernul, spuneați deschis că după şase luni va exista o evaluare a miniştrilor și cei care nu performează vor pleca. Acum văd o schimbare de abordare, spuneți că veți avea o discuție și nu mai aduceți pe masă această schimbare a miniștrilor care n-au performat.

Florin Cîţu: Da, am făcut deja o remaniere la șase luni de zile, se face evaluarea continuă a miniștrilor. Mulțumesc.

Domnul Arafat, despre starea de alertă. Vă mulţumesc.

Raed Arafat:  Bună ziua! Două aspecte. În primul rând, hotărârea de prelungire a stării de alertă. Din ce aţi auzit și de la domnul prim-ministru, nu sunt măsuri suplimentare. Deci, nu sunt decât măsurile care au fost până acum și rămân în continuare, bineînțeles, monitorizând situația epidemiologică și evoluţia ei. Al doilea aspect pe care vreau să îl prezint, domnul prim-ministru v-a spus că urmează să trimitem un ajutor în Grecia. Mai multe țări au solicitat sprijin pentru incendiile de pădure, este un moment destul de greu, foarte dificil pentru mai multe țări, deci vorbim de Turcia, Italia, Franța are probleme, Albania, Macedonia de Nord, Grecia. Sunt probleme foarte serioase și toată Europa încearcă să se ajute ca să treacă peste această situație. Şi vorbesc aici de problemele de incendii de pădure. Noi am înaintat oferte de sprijin, și aerian și terestru, iar aici depinde ce se acceptă din partea țărilor care sunt afectate. Astăzi, după discuții cu colegii noștri de la Protecția Civilă elenă și cu Protecția Civilă Europeană, bineînțeles, cu Centrul de coordonare, noi am înaintat o propunere pentru un modul care va pleca din partea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Modulul include 112 pompieri, 23 de autospeciale, din care şase autospeciale de stingere incendii de pădure, două cisterne, un centru de comandă, patru containere multi-risc cu echipamente, un generator de mare capacitate, două tabere mobile pentru uz propriu al personalului nostru, un autocar de intervenție și două microbuze și patru autospeciale de primă intervenție și comandă. Acesta este modulul. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență deja a pre-alertat acest modul și oamenii care vor participa în el, de astăzi dimineață, de când am depus ofertă la Mecanismul de protecție civilă europeană, iar după ce a venit acceptul care a venit acum aproximativ 30 de minute, s-a dat ordinul de mobilizare pentru a pregăti plecarea în cursul zilei de mâine. Deci asta înseamnă că toți care participă la modulul de asistență pentru Grecia vor veni la un punct de plecare și de acolo va pleca întregul convoi. Propunerea este pentru asistență de 10 zile, cu posibilitate de prelungire. Bineînțeles, modulul are obligația să fie cât mai independent, să nu devină povară asupra autorităților unde pleacă. De asta ei pleacă și cu mai multe materiale care sunt necesare lor și cu fondurile necesare dacă au nevoie de a achiziționa materiale proprii pentru ei, așa cum sunt regulile de asistență în astfel de situații, dar, bineînțeles, va fi un sprijin clar al țării gazdă, care este acceptat, de exemplu combustibilul de intervenție pe care îl consumă mașinile acolo,  asta vine ca sprijin din partea autorităților unde se intervine. Costurile de deplasare și la dus și la întors sunt acoperite în proporție de 75% din partea Mecanismului de protecție civilă europeană. Cum a zis și domnul prim-ministru, este prima dată când România trimite un modul terestru pentru incendii de pădure în afara țării. Colegii noștri au intervenit în țară unde am avut incendii de pădure, dar este prima dată când se pleacă afară. Am mai trimis pentru inundații, am mai trimis modul aerian, prin Ministerul Apărării, acum doi ani, cu un avion Spartan care a participat la incendiile de pădure din Grecia, dar este prima dată când trimitem un modul terestru pentru incendii de pădure și este normal să facem acest lucru și este normal să fim alături de colegii noștri din alte țări și, după cum vedeți, fiecare țară europeană a trimis în altă țară care are nevoie. Din ce știu, deja în Macedonia de Nord sunt echipe din țările lor vecine, inclusiv Bulgaria a trimis acolo, în Italia s-au trimis din alte țări echipaje, în Turcia s-a trimis, Turcia fiind membră în Mecanismul de protecție civilă europeană, s-au trimis trei avioane din partea Mecanismului de protecție civilă europeană. Deci cam asta este informația. Bineînțeles, veți fi informați care e momentul de plecare, de unde vor pleca pentru mass-media dacă este interesată de a discuta cu colegii care pleacă. Vă rog, dacă sunt întrebări.

Reporter: Bună ziua. O întrebare pe alt subiect. Domnule Arafat, penultima hotărâre a CNSU, și înțeleg că ultima nu modifică restricțiile impuse de anterioara, spune că numărul maxim de persoane care pot participa la un protest este de 100 sau respectiv 500, în funcție de incidență, de numărul de cazuri. Aceasta în timp ce la evenimente culturale, artistice gen concerte în aer liber pot participa 75.000 de persoane, dacă poartă mască, dacă se respectă măsurile de siguranță sanitară. La botezuri, nunți, parastase 400 de persoane, dacă se poartă masca de protecție. Aș vrea să vă întreb care este motivul medical, științific pentru care la un protest pot lua parte maxim 100 sau 500 de persoane …

Raed Arafat: 500 de persoane este prevăzut nu 100, da? 500 de persoane, da.

Reporter: 500, da, în funcție de rata de incidență, în timp ce la un eveniment cultural-artistic, 75.000.

Raed Arafat: Pentru că protestele de regulă sunt proteste, nu poți să controlezi situația acolo, nu poți să impui măsuri de sănătate publică, vezi că nu se respectă măsurile de sănătate publică. Toate protestele care au fost în ultima perioadă sunt proteste chiar majoritatea lor împotriva măsurilor de sănătate publică, așa că dacă am ajuns la 500 care se expun între ei, fără mască, fără nimic și fără a respecta măsurile de sănătate publică este foarte diferit decât un eveniment, unde este impusă o regulă și regula este în responsabilitatea organizatorului, care trebuie să respecte aceste reguli. Acesta e unul din motivele pe care pot să vi-l spun. Când analizezi situația și vezi de ce face acest lucru, mai ales în situația în care ai o variantă care începe să prindă și începe să se răspândească și dacă începe să se răspândească ca variantă majoritară, răspândirea este foarte rapidă și foarte ușoară.

Reporter: Dumneavoastră îmi spuneți, practic, că MAI şi Jandarmeria eșuează în rolul lor de a se impune la proteste?

Raed Arafat: Nu, îmi pare rău! Acesta e traducerea dumneavoastră. Nu am zis așa ceva! Vă rog foarte mult să nu puneți în gura mea ce nu am zis eu, da!?

Reporter: Nu, dar dacă s-ar da amenzi şi legitimări nu…

Raed Arafat: Deci nu am zis așa ceva! E interpretarea dumneavoastră asta. Mulțumesc mult! Dacă sunt alte întrebări, vă rog!

Reporter: În ultimele 24 de ore am avut 244 de noi cazuri de infectare cu noul coronavirus. Vedem că se menține această cifră – peste 200 de cazuri zilnic – la ce ne așteptăm în perioada următoare?

Raed Arafat: Astăzi într-adevăr avem 244, dacă nu greșesc. 43 de cazuri deci mai puțin decât ieri, trendul este clar, este unul crescător. Şi acest trend nu cred că se va opri, cel puțin poate că o să găsească un alt platou unde să încetineze, dar va continua creșterea. Din nou, revin la ce a zis și domnul prim-ministru înainte, soluția noastră este la acest moment vaccinarea și vaccinarea unui număr cât mai mare de persoane, din două motive: unu – să limităm răspândirea. Există foarte multe vorbe că și vaccinații se infectează. Da, dar într-un număr mult mai puțin, dar mai ales că vaccinații care se infectează nu fac formele grave și rămân cu formele ușoare, nu necesită internare în spital. Asta este de fapt problema acestei pandemii, impactul ei pe sistemul sanitar la un anumit moment, când vedem că toate paturile de terapie intensivă și paturile de spital sunt ocupate de pacienți COVID deodată. Şi am văzut acest impact și în alte țări. Deci la ce ne așteptăm în următoarea perioadă? Poate că va continua creșterea, să vedem cu ce ritm și cu ce viteză. În același timp, sperăm să crească numărul vaccinaților și să putem să limităm răspândirea și să limităm efectul grav al bolii.

Reporter: Când am putea vedea acele măsuri de stimulare pentru campania de vaccinare, loterii, tombole și, de asemenea, și acea obligativitate pentru medici să se testeze periodic, când am putea avea aceste măsuri?

Raed Arafat: Aici cred că colegii de la Ministerul Sănătății vor veni cu o explicație în acest sens, mai mult pentru că știu că actele normative și ce se referă la aceste aspecte este în lucru la dânşii. Mulțumesc.

Reporter: Bună ziua! Domnule Arafat, aș vrea să vă întreb, în condițiile în care situația se agravează pe zi ce trece în Bulgaria și în condițiile în care cei mai mulți turiști de acolo sunt români, ar trebui să ia țara noastră măsuri suplimentare pentru a ne proteja de un potențial pericol?

Raed Arafat: La acest moment noi avem țările clasificate în conformitate cu clasificarea de la Centrul de control al bolilor, de la ECDC sau European Center for Disease Control.  În fiecare zi de joi se emite o listă de țări care sunt clasificate după incidența din țările respective, bineînțeles, în comparație cu incidența din România. Deci când intră această incidență, clar, la țările care sunt considerate pe verde se intră fără test, fără nici o restricție, la țările care sunt din cod galben se intră vaccinat sau testat și nu se face carantină, la țările din zona roșie se intră vaccinat sau carantină, cu excepția persoanelor care vin în interes de lucru de muncă și care stau doar 72 de ore în țară și atunci au voie să intre cu test pe durata celor 72 de ore. Bineînțeles, orice țară care vine și intră ca incidență în limita unei țări din zona galbenă sau din zona roșie va fi introdusă acolo și măsurile respective vor fi implementate pentru țara respectivă. Mulţumesc.

Reporter: Bun găsit! Weekendul trecut a fost cel mai aglomerat pe litoralul românesc. Echipele noastre au fost acolo, am observat practic că nu se respecta nici o regulă. Din toți cei cu care am vorbit, nici măcar unul nu era testat sau vaccinat. În perioadele anterioare se trimiteau mai multe forțe de ordine, pentru că, real, la ce am văzut acolo nu ar fi putut face faţă forțele de ordine doar din localitate, se trimiteau mai mulți polițiști să acționeze special în zonele aglomerate. Ne putem aștepta în perioada următoare sau, din informațiile pe care le aveți, pentru a ține situația sub control, pentru a se păstra măsurile, să se facă demersuri în sensul acesta sau… alte măsuri, nu ştiu, închiderea cluburilor local?

Raed Arafat: Cu siguranță, respectarea prevederilor şi a deciziilor CNSU sau a hotărârilor de guvern, de prelungirea stării de alertă este obligatorie, nu este facultativă. Aşa că, acolo unde nu sunt respectate, oricând organizatorul sau persoana care nu respectă regulile poate fi amendată.

Reporter: Era vorba de o plajă întreagă, în cazul ăsta.

Raed Arafat: Normal, la plajă este mult mai greu, la plajă nu este obligatorie masca, dacă vorbim de plaja în exterior

Reporter: Nu, era vorba și de distanțare

Raed Arafat: Da, deci aici există mecanisme de evaluare, de control.Sunt autorități care știu rolul lor și ce au de făcut în acest sens. Dar, mai este și responsabilitatea proprie a fiecărei persoane și orice persoană poate să se autoprotejeze, dacă vede că este o zonă foarte aglomerată, să meargă într-o zonă mai puțin aglomerată și să încerce să nu intre în contact foarte apropiat cu alte persoane care nu sunt protejate, adică, care nu au protecție și care pot transmite boala. Așa că lucrul acesta depinde și de fiecare persoană dintre noi cum vede situația și cum se comportă și cum se autoprotejează, pentru că, în final, fiecare dintre noi trebuie să ne autoprotejăm, să-i protejăm pe cei care sunt apropiați și să încercăm, dacă nu suntem vaccinați încă, să aplicăm toate regulile de sănătate publică posibile, ca să nu ajungem să avem în casă oameni care să fie îmbolnăviți. Vă rog!

Reporter: Bună ziua! Domnule Arafat, întoarcerea la școală în format fizic, așa cum o dorește ministrul educației, reprezintă un risc pentru sănătatea publică, din septembrie?

Raed Arafat: La acest moment, nu pot să vă spun, nu pot să vă răspund, decât că, da, așa este şi așa este planificată întoarcerea la școală în condiții de normalitate, să zicem. Bineînțeles, aici analiza procentelor, cum urcă incidența și totul, o să arate care ar fi riscul și care sunt soluțiile pentru a reduce riscul cât mai mult în școlile respective. Dar acestea sunt discuțiile care urmează cu INSP-ul și cu colegii de la Ministerul Sănătății pentru acest aspect și, bineînțeles, cu Ministerul Educaţiei.

Reporter: Există un traseu posibil al virusului, de la școală copilul preia virusul, îl duce acasă, îmbolnăvește bunicii… Vedem în acest moment că părinții sunt încă reticenți în aș vaccina copiii. Cum explicați dumneavoastră, ca medic, unui părinte, că trebuie să-şi vaccineze copilul?

Raed Arafat: Cred că este o chestiune pe care noi am explicat-o întotdeauna, care este efectul vaccinului şi de ce vaccinăm. Vaccinăm ca să protejăm persoana vaccinată și vaccinăm și ca să protejăm pe cei care sunt apropiați persoanei vaccinate. Și aici, pentru copii în mod deosebit, vaccinarea este pentru limitarea răspândirii, mai ales această răspândire care poate să fie între copii care pleacă și după aceea răspândesc în familiile lor, și pentru a proteja membrii familiei unde sunt copiii. Deci, vaccinarea la acest moment se face. Au apărut clar anumite aspecte de efecte adverse care au fost clarificate prin studii și au fost clarificate în diferite țări, care au zis la un moment dat că nu mai vaccinează temporar și au revenit la vaccinarea copiilor, după ce au analizat toate aceste efecte și au văzut că erau temporare și fără un efect major. La acest moment, vaccinarea rămâne soluția care să oprească răspândirea și să oprească să ajungă virusul în casele oamenilor, unde poate că trăiesc persoane vulnerabile, persoane în vârstă și care, dintr-un motiv sau altul nu s-au putut vaccina, sau, care, au starea sistemului imunitar destul de slab și poate să fie afectat de varianta nouă care circulă.

Reporter: Dacă îmi permiteți, eu ca părinte m-aș gândi de două ori înainte de a-mi vaccina copilul doar ca să nu devină un transportor de virus, având în vedere că nu știu care sunt efectele  peste niște ani.

Raed Arafat: Ideea de transportor de virus înseamnă că el aduce virusul acasă și dacă în casă sunt oameni care și ei nu sunt vaccinați, înseamnă că riscăm viața celor care sunt în casă. Din acest punct de vedere m-aș gândi foarte mult dacă vreau să protejez sănătatea tuturor din casă sau nu și mai ales dacă Agenția Medicamentului din Europa și toată lumea  inclusiv țările precum și Israel și altele, care au verificat efectele apărute și raportate, au hotărât după o suspendare temporară să reia vaccinarea copiilor. Acest lucru înseamnă că aceste țări s-au asigurat că vaccinul este sigur pentru această categorie de vârstă, care s-a stabilit pentru el.

Reporter: Mulțumesc.

Raed Arafat: Și eu vă mulțumesc. Vă rog.

Reporter: Bună ziua. Vorbim deja de un val 4 care urmează să lovească țara noastră, dar nu doar țara noastră ci și la nivel european. De fiecare dată, la fiecare val care a venit de COVID-19, au fost introduse restricții sau s-a renunțat la anumite facilități pe care oamenii le aveau: se purta mască pe stradă, se purta mască în interior mai mult. Întrebarea mea este dacă în momentul de față vor fi introduse gradual aceste restricții în țara noastră, de unde se va începe, de la evenimente…

Raed Arafat: Nu, lucrurile sunt stabilite deja și am explicat-o data trecută, când a fost emisă hotărârea de guvern și hotărârea CNSU de acum câteva zile, care era pentru data de 1 august. Există praguri care sunt stabilite, există pragul de 2 la mie, pragul de 3 la mie. În secunda în care treci la un anumit prag pe o zonă, zona respectiva începe să revină înapoi la măsurile anterioare. Deci dacă treci de 2 la mie, te întorci la măsurile care erau până în 1 august; dacă treci de 3 la mie, te întorci la măsurile care erau înainte de 1 august, deci pe precedentele măsuri, și acesta este modul în care vor fi aplicate măsurile. Iarăși revin la ce a zis domnul prim-ministru, că noi am avut o modalitate de aplicare a măsurilor care a avut efect și s-a arătat că efectul în România a fost unul bun, oricât au fost măsurile blamate, controversate. Deci comparativ cu alte țări, totuși am avut măsuri mult mai flexibile, pe baza incidențelor și pe bază de aplicare locală sau zonală sau regională a măsurilor și acest lucru se va aplica dacă vedem că începe să crească din nou incidența, mai ales dacă apare în anumite zone. În zonele respective pot să fie aplicate anumite măsuri, care sunt prevăzute deja în hotărârea de guvern.

Reporter: Vă întreb acest lucru în contextul în care premierul spunea că mall-urile și piețele, două locuri în care știm că specialiștii au spus de fiecare dată că răspândirea este destul de mare, nu vor mai fi închise chiar dacă va veni un val patru. Vă întreb, acestea vor rămâne deschise indiferent de incidența în localitățile respective?

Raed Arafat: La acest moment acolo avem obligatorie purtarea măștii, ați văzut că noi nu am renunțat la mască în interior și din ce am văzut, se respectă. Dacă vor fi alte măsuri pe incidență, acestea vor fi anunțate, dar la acest moment nu se prevede decât purtarea măștii și măsurile de bază, adică distanțarea, toate aceste aspecte care acum se aplică. Acolo chiar nu am renunțat la ele, la mască în interior în zonele aglomerate nu s-a renunțat nici la ultima hotărâre de guvern de relaxare a unor măsuri. Am rămas pe mască în transportul public în comun, în zonele închise, în spațiile închise, în birouri, cu excepția locului unde sunt numai vaccinați până la un anumit număr. Deci toate aceste aspecte au fost păstrate, tocmai pentru că este o măsură simplă, de bază, care poate să permită protecție. Ultimele două întrebări, vă rog.

Reporter: Bună ziua! Continuând întrebarea colegei, voiam să vă întreb, în contextul acesta de trend ascendent al infectărilor, ne-am putea gândi odată cu valul patru la o nouă carantină, așa cum a fost atunci când a apărut virusul?

Raed Arafat: Nu, pentru că avem alte mecanisme acum. Să nu uităm, chiar dacă nu s-au vaccinat atâți cât ne-am dorit și  la ce număr de persoane ne-am dorit să ajungem, totuși, sunt deja cinci milioane de persoane vaccinate, pe lângă cele trecute prin boală. Nu văd o revenire la măsurile radicale sau la carantinare, pe care România oricum nu prea le-a aplicat decât într-o perioadă scurtă la început, deci nu văd o astfel de revenire la astfel de măsuri. Cel puțin din ce vedem la acest moment, nici nu văd justificare pentru ele.

Reporter: Mulțumesc.

Reporter: Bună ziua! Zilele acestea a fost o întreagă controversă legată de înlocuirea termenului de sex cu cel de gen pe cartea…

Raed Arafat: Nu intru în acest subiect, vă rog foarte mult!

Reporter: Dvs sunteți medic și oficial medic…

Raed Arafat: Deci acest lucru este total în afara acestei teme. Mulțumesc mult! Dacă sunt alte întrebări, vă rog!

Reporter: Când pleacă /…/ de care spuneați?

Raed Arafat: Mâine. Nu știu ora încă, dar va fi anunțată, pentru că ei vor veni din diferite…

Reporter: /…/

Raed Arafat: Deci 112 pompieri, ca să lucreze în două ture. Dacă nu mă înșel, 23 sau 26 de mașini, v-am zis câte… Vă spun acum, stați o secundă, ca să nu greșesc. Sunt șase mașini, 23 de autospeciale, din care șase autospeciale de stingere incendii de pădure din cele care s-au primit recent, două cisterne, un centru de comandă, patru containere multirisc, un generator de mare capacitate, două tabere mobile și un autocar, două microbuze și patru autospeciale de primă intervenție. Dar mâine o să fiți anunțați din timp, pentru cei interesați, de unde se pleacă și la ce oră se pleacă, când va fi totul pregătit. Mulțumesc mult!