USR a atacat la Curtea Constituțională “Legea privind învestirea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi de control cu exerciţiul autorităţii publice pe timpul şi în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu”, inițiată de senatorul PSD Şerban Nicolae.

Conform legii, ”agresorii” cadrelor didactice riscă pededepse mai mari cu o treime decât în mod normal, în cazul violenței fizice sau verbale. Dacă în prezent cel care amenință un profesor poate primi până la un an de închisoare, în baza noii legi pedeapsa ajunge la un an și patru luni, potrivit documentului.

În sesizarea Curții, USR a adus o serie întreagă de argumente, atât în ceea ce privește modul în care a fost adoptată cât și de conținut. De exemplu, modificând regimul de pedepse și executarea, legea ar fi fost constituțională doar dacă în timpul dezbaterilor din Senat nu s-ar fi adus amendamente la proiectul de lege, ceea nu a fost cazul. Adoptând amendamentele propuse de Senatorul PSD Liviu Pop, legea ar fi trebuit întoarsă la Camera Deputaților și re-adoptată acolo.

Dincolo de aspectele formale, USR consideră că legea conține mai multe prevederi imprecise, care lasă locul la interpretări și abuzuri din partea profesorului, transformându-l pe acesta în ”agent constatator” al unei infracțiuni. Mai mult decât atât, legea este discriminatorie, căci conform art. 4, se consideră că în cazul în care există o situație disputabilă, ”faptele susținute de cadrul didactic se bucură de prezumpție relative de veridicitate”, ceea ce înseamnă că ”profesorul are întotdeauna dreptate”.

Vlad Alexandrescu, senator USR și profesor universitar, transmite: ”Nu putem accepta că profesorul este un milițian care își impune cu forța opinia în școală. Școala este despre educație, nu despre instrucție, iar respectul pe care inițiatorii legii clamează că îl impun astfel nu se obține, în fapt, nici cu forța și nici cu frica. Procesul educațional presupune interacțiune vie între profesor și elev, parteneriat și schimb constant de informații de ambele părți. Nu putem transforma elevul într-un element pasiv al procesului educațional. În ultimă analiză, i s-ar putea interzice  elevului de a pune întrebări legitime, dacă sunt considerate ”ofensatoare” de către profesor. Ea duce școala românească înapoi cu 200 de ani. Nu în cele din urmă, în spiritul legii adoptate, elevul sau părintele nu se mai bucură de ”prezumția de nevinovăție”, ei trebuind să-și dovedească ”nevinovăția”, ceea ce este contrar principiilor dreptului național și european. Prezenta lege este o fortare a echilibrului între elevi-parinți pe deoparte și profesori pe de altă parte în cadrul actului educațional și transformarea profesorului într-un agent constatator.”

Considerăm că toți suntem egali în fața legii, legiuitorul nu are dreptul să creeze o specie de cetățeni privilegiați în fața legii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.