Comisia Europeană a publicat astăzi rapoartele care descriu profilul sistemelor de sănătate din 30 de țări. Profilurile de țară în ceea ce privește sănătatea sunt publicate împreună cu un raport însoțitor care indică câteva dintre tendințele majore manifestate în transformarea sistemelor noastre de sănătate și trage principalele concluzii din profiluri.

Vytenis Andriukaitis, comisar pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „Diferite sondaje și dezbateri din întreaga Europă ne dovedesc că sănătatea se numără printre prioritățile principale ale cetățenilor europeni. Mă bucur mai ales că promovarea sănătății și prevenirea bolilor primesc în sfârșit atenția binemeritată. Sunt așadar foarte mândru că am inițiat ciclul Starea sănătății în UE și că am contribuit, împreună cu OCDE și cu Observatorul european pentru sisteme și politici de sănătate, la realizarea a două cicluri pentru cele 28 de state membre ale UE, la care se adaugă Norvegia și Islanda. Constat că această bază solidă de cunoștințe specifice fiecărei țări, dar și întregii UE contribuie la procesul de elaborare a politicilor de la nivel național și la cooperarea la nivelul UE. Sper ca succesorul meu să continue acest exercițiu și ca un număr mai mare de state membre să participe, pe bază voluntară, la discuțiile ulterioare pe marginea constatărilor acestuia și să partajeze bune practici.” 

Principalele constatări

Profilurile de țară în ceea ce privește sănătatea includ o analiză aprofundată a sistemelor de sănătate, analizând starea de sănătate a populației și factorii de risc importanți, precum și eficacitatea, accesibilitatea și reziliența sistemelor de sănătate din fiecare stat membru al UE. Rapoartele reflectă în mod clar obiectivele pe care diferitele state membre le au în comun, evidențiind posibile domenii în care Comisia poate încuraja învățarea reciprocă și schimbul de bune practici.

Raportul însoțitor subliniază câteva dintre cele mai importante tendințe manifestate în transformarea sistemelor noastre de sănătate:

  • Reticența față de vaccinuri reprezintă o amenințare majoră la adresa sănătății publice peste tot în Europa, amenințare ce poate fi combătută îmbunătățind cunoștințele despre sănătate, contracarând dezinformarea și implicându-i activ pe lucrătorii din domeniul sănătății.
  • Transformarea digitală a promovării sănătății și a prevenirii bolilor poate genera câștigători, dar și perdanți. Este posibil ca oamenii care ar beneficia cel mai mult de asistența medicală prin tehnologie mobilă și de alte asemenea instrumente digitale să fie chiar cei care să aibă cele mai mari probleme în a avea acces ușor la aceste instrumente.
  • Diferențele în ceea ce privește accesul la asistența medicală rămân o realitate foarte pregnantă în UE. Trebuie să se țină seama atât de nevoile clinice, cât și de caracteristicile socioeconomice ale pacienților atunci când se cuantifică accesul la asistența medicală și numeroasele bariere în calea acestuia.
  • Inovările în ceea ce privește mixul de competențe în rândul lucrătorilor din domeniul sănătății indică un mare potențial de sporire a rezilienței sistemelor de sănătate. Peste tot în UE există exemple încurajatoare de transfer al sarcinilor între lucrătorii din domeniul sănătății, în special în ceea ce privește consolidarea rolului asistenților medicali și al farmaciștilor.
  • Ciclul de viață al medicamentelor arată că există o marjă foarte mare de sporire a cooperării statelor membre în scopul de a se garanta terapii sigure, eficace și accesibile ca preț, care să includă toate aspectele, de la cheltuieli raționale la prescrierea responsabilă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.