Fundamentul oricărei construcţii demografice a unei ţări îl constituie populaţia cu vârsta cuprinsă în intervalul 0-4 ani, care a avut cea mai drastică scădere începând din 1990, se arată în raportul publicat în noiembrie 2018 de Curtea de Conturi a României, cu privire la Auditul performanţei privind finanţarea învăţământului preuniversitar .“Acest raport indică precis amploarea fenomenului de regres demografic pe care l-a înregistrat România”, consideră deputatul liberal Marilen Pirtea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, rectorul Universităţii de Vest din Timişoara.Populaţia cu vârste cuprinse între 0-4 ani a scăzut de la 1.811,4 mii, în 1990, la 952 mii în anul 2016, ceea ce reprezintă o scădere cu peste 47%, un regres abrupt, care va impacta toate segmentele de vârste. Raportul amintit confirmă astfel: “Țara în care populaţia de 0-4 ani s-a redus aproape la jumătate într-un sfert de secol are un viitor sumbru referitor la existenţa şi păstrarea identităţii naţionale”.Efectele acestei scăderi dramatice se vor propaga eşalonat în toate grupele de vârstă ce urmează după prima grupă de copii, reducându-se treptat efectivele de elevi din grădiniţe şi şcoli, dar şi numărul grădiniţelor şi al şcolilor, ca atare.“Raportul Curţii de Conturi menţionează că, în paralel cu scăderea numărului copiilor din grădiniţe, s-a redus şi numărul grădiniţelor, de la 1697 (în anul şcolar 2009/2010) la 1205 grădiniţe (în anul şcolar 2014/2015). La fel şi în cazul numărului şcolilor primare şi gimnaziale, diminuarea este semnificativă, de la 4623 unităţi în anul şcolar 2009/2010, la 4050 unităţi în anul şcolar 2014/2015, o evoluţie negativă indicativă pentru regresul accentuat în sistemul nostru de de învăţământ. O reacţie proporţională la acest regres demografic, reflectat şi în sistemul de învăţământ, nu poate să fie decât globală, a întregii societăţi. Ca să aplicăm soluţii realiste de diminuare a acestui fenomen, devine mai mult decât necesară implicarea mai multor actori instituţionali publici, dar şi privaţi, ai responsabililor din administraţia publică centrală, dar şi ai liderilor reprezentativi din comunitatea locală”, arată deputatul liberal Marilen Pirtea.Un exemplu tipic de intervenţie practică, pornită prin iniţiativa unui reprezentant al mediului economic privat, este cel dat prin proiectul prin care companiilor româneşti de succes li se propune să “adopte” şcoli, dezvoltând o relaţie partenerială directă între mediul de afaceri şi instituţiile de învăţământ. Această iniţiativă, propusă de doamna Măriuca Talpeş, cofondatoarea Bitdefender, îşi propune să contribuie la evoluţia pozitivă a învăţământului din România, astfel încât acesta să se repoziţioneze în Top 10 european până în 2035. Proiectul este un exemplu concret de implicare publică a liderilor economici din România pentru a concepe soluţii globale în sprijinul reţelei publice de învăţământ. Proiectul propus de cofondatoarea Bitdefender, companie aflată între cele mai importante afaceri româneşti care a cunoscut succesul internaţional, are în vedere un mecanism de susţinere a şcolilor şi programelor derulate de acestea, după cele mai actuale standarde, cu obiective bine definite în termeni de indicatori Pisa, măsurabili şi comparabili, pentru evaluarea obiectivă a progresului.„Lăsând totul pe mâna Ministerului Educaţiei, considerând că acesta este singur responsabil pentru evoluţia sistemului de învăţământ, nu vom contribui prea mult la încetinirea declinului populaţiei şcolare şi a standardelor şi rezultatelor din educaţie. În schimb, dacă vom înţelege că progresul poate fi generat printr-o relaţie partenerială devenită permanentă între sistemul public de învăţământ şi liderii economiei reale, alături de cei din administraţie, atunci cu siguranţă vom găsi soluţii globale şi eficiente pentru reducerea vulnerabilităţii şcolare, devenite azi critice pentru noi ca ţară”, completează liberalul Marilen Pirtea.Auditul performanţei privind finanţarea învăţământului preuniversitar 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.