„Mai multe evaluări academice, cercetări şi rapoarte de politici publice arată, în ultimele luni, faptul că statele din zona Noii Europe, aderate la UE după 2004, sunt confruntate cu două fenomene ce evoluează în mod interdependent: este vorba, pe de o parte, de migraţia creierelor dinspre estul şi sudul Europei către ţările din nord şi vest, iar pe de altă parte de un accentuat declin demografic în ţările estice ale UE.

Cu alte cuvinte, exportăm inteligenţă, pe care o formăm tot mai greu, în condiţiile în care tendinţele demografice sunt negative, tot mai puţini tineri intrând anual pe porţile liceelor şi facultăţilor din România”, subliniază deputatul liberal Marilen Pirtea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

„Iată că se confirmă, din păcate, o tendinţă ce s-a cronicizat în ultimii ani: jumătate dintre tinerii cu vârste între 16 şi 34 de ani au planuri serioase de a pleca în străinătate, pentru completare de studii, pentru un job la care aspiră, dar şi pentru a se alătura altor români deja aflaţi în străinătate de mai mulţi ani, pentru reîntregirea familiei ori pentru a se integra într-un climat socio-cultural occidental.

Aceste date, prezentate public de experţi ai Centrului de Studii pentru Migraţie, condus de prof.univ.dr. Dumitru Sandu, vin să confirme o situaţie alarmantă, pentru care autorităţile, responsabilii publici, experţii guvernamentali, dar şi decidenţii din administraţia locală, se află în căutare de soluţii practice”, observă deputatul liberal.

„Sunt de căutat şi activat mecanismele prin care pot să fie puse în mişcare motivaţiile tinerilor de a rămâne în ţară, mai ales în cazul celor cu educaţie superioară şi cu talente speciale, ori cu aptitudini profesionale deosebit de avansate.

Chiar experţii Centrului de Studii pentru Migraţie recomandă ieşirea din capcana considerării migraţiei tinerilor ca pe un fenomen ce nu se poate influenţa, din seria de percepţii stereotipe asupra migraţiei ca fatalitate. Dimpotrivă, reducerea intensităţii migraţiei tinerilor este posibilă dacă politicile publice, mai ales cele activate de guvern, îi vor motiva mai mult pe aceşti tineri, prin orientarea fondurilor europene spre iniţiativele lor, ori prin oferirea de programe speciale care pot facilita dezvoltarea şi practicarea meseriilor viitorului”, afirmă deputatul Marilen Pirtea.

„Însă nu doar autorităţile centrale au un rol important în schimbarea tendinţei de migraţie a tinerilor bine pregătiţi. Autorităţile locale au, probabil, în contextul în care îşi decid participativ alocările bugetare, un rol ce a devenit deja chiar mai important decât este rolul ministerelor de linie ce administrează programe naţionale.

Consiliile locale şi judeţene sunt mai apropiate de nevoile cetăţenilor din comunităţile locale şi facilitează răspunsuri mai apropiate în raport cu aceste nevoi, orientându-şi mai corect programele de viitor. Un astfel de efect benefic al deciziilor şi politicilor locale se poate vedea şi în cazul motivării tinerilor pentru a nu mai pleca în străinătate, în căutarea unui loc de muncă, în căutarea unui stil de viaţă la alte standarde.

Acest efect poate fi observat mai ales în oraşele mari, cu bugete publice anuale generoase, dar şi în judeţele ce au rol de lider regional, aşa cum este cazul judeţului Timiş, sau a judeţelor Cluj sau Iaşi. În oraşele inteligente, care îşi potenţează viitorul prin majorarea alocărilor destinate sectorului educaţiei, tinerii îşi pot găsi mai multe oportunităţi pentru a profesa, a-şi dezvolta cariera, amânându-şi sau chiar renunţând la intenţiile de plecare spre alte ţări, mai dezvoltate. În seria oraşelor ce au adoptat acest salt în politicile publice dedicate viitorului prin educaţie se află Cluj-Napoca, unde 20% din bugetul public pe 2020 este alocat programelor din sectorul educaţiei, indiferent de natura alocării.

Este un caz ilustrativ pentru maniera în care edilii locali văd oportunitatea de a interveni prin bugetare semnificativă în sprijinul sectorului învăţământului şi programelor educaţionale în general, pentru ca să genereze atractivitate pentru tinerii ce astăzi sunt liceeni şi studenţi, iar oraşul să devină mai tânăr, pe termen mediu şi lung”, remarcă liberalul Marilen Pirtea, coordonatorul Comisiei de educaţie şi cercetare a PNL.

„În următoarele săptămâni vor fi adoptate bugetele publice pentru 2020 în Consiliul Judeţean Timiş şi Consiliul Local Timişoara, ca şi în celelalte consilii locale din judeţ, un moment în care devine esenţial ca sectorul educaţiei să fie prioritizat. Din bugetul CJ Timiş pentru 2020, care se ridică la peste 130 de milioane euro, ca şi din bugetul CL Timişoara, estimat la peste 320 milioane euro, autorităţile locale sunt aşteptate să dedice educaţiei un procent considerabil mai mare, comparativ cu anii trecuţi, prin alocări pentru programe şi măsuri menite să schimbe tendinţele negative din piaţa muncii şi să conducă la calmarea fenomenului pierderii locale de resurse cu pregătire superioară.

Alocările semnificative din bugetele locale pentru sectorul educaţiei nu sunt o garanţie a dezvoltării, dar pot să susţină, în schimb, un nivel minimal al resurselor disponibile, fără de care economia locala nu poate evolua în bine şi nu poate fi competitivă, gâtuită de trecerea printr-o criză accentuată a resurselor umane. Centrul universitar timişorean poate furniza un număr dublu de absolvenţi, de care economia regiunii noastre are nevoie, dar acest rezultat nu poate fi generat peste noapte, îl vom atinge doar cu condiţia unei creşteri accelerate a bugetelor alocate local, ceea ce va fi posibil doar dacă vom da un sens comun deciziilor noastre, fie că este vorba de aleşi locali, manageri publici, ori de cei aflaţi în poziţiile de conducere ale universităţilor, de reprezentanţi ai instituţiilor publice sau ai companiilor reprezentative în judeţ şi regiune”, adaugă vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, liberalul Marilen Pirtea.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.