În sesiunea extraordinară prelungită din vară am trimis către Ministerul Sănătăţii o întrebare cu privire la gradul de ocupare a posturilor de medici specialişti de la nivelul fiecărui judeţ din România, inclusiv de la nivelul judeţului Suceava (judeţ pe care îl cunosc mai bine şi care a trecut recent printr-o criză epidemiologică severă).

În adresa mea către domnul Nelu Tătaru, i-am prezentat pe scurt domnului ministru contextul interpelării mele, şi anume faptul – ştiut şi dovedit deja – că România se află în criză de personal medical / sanitar.Cauzele acestui deficit sunt numeroase şi nu are rost să amintesc decât de una singură, pe care o consider cea mai importantă: migraţia absolvenţilor şi practicienilor în străinătate.

Merită totuşi amintit şi de faptul că România nu face aproape nimic pentru a contrabalansa acest fenomen prin atragerea de personal medical din alte state, inclusiv din afara UE, cum este cazul Republicii Moldova. Este o ruşine naţională să avem şansa enormă de a primi medici vorbitori de limba română pe teritoriul nostru şi să nu o valorificăm din motive birocratice şi de proastă gestiune a activităţii!Dar ceea ce vreau să subliniez este lipsa totală de transparenţă şi consideraţie pe care Ministerul Sănătăţii o arată faţă de acest subiect.

Răspunsul primit din partea ministerului este – practic – o bătaie de joc, având în vedere că nu mi s-a furnizat nicio informaţie dintre cele pe care le solicitam cu privire la ocuparea posturilor de medici specialişti per judeţ.

 Conform unui răspuns la o interpelare pe care am adresat-o în 2018, la nivelul judeţului Suceava, gradul mediu de ocupare cu medici era de 65%. De exemplu, la Spitalul Municipal Vatra Dornei, gradul de ocupare era de 64% (!), la Spitalul Municipal Câmpulung Moldovenesc de 54% (!). Spitalul Orăşenesc Gura Humorului era într-o situaţie şi mai gravă – cu 48% grad de ocupare (!), iar Spitalul de Boli Cronice Siret ajungea doar la 41% (!).

Motivul solicitării era unul foarte clar: aş fi dorit să fac o comparaţie între datele pe care Ministerul Sănătăţii mi le-a furnizat în noiembrie 2018 şi cele disponibile în acest moment, pentru a vedea dacă s-a înregistrat sau nu o îmbunătăţire a situaţiei referitoare la deficitul de personal din sistemul de sănătate, pe fondul bulversant pe care l-a reprezentat şi încă îl reprezintă pandemia de Covid-19.Nu am putut face însă acest lucru, întrucât reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au ales să formuleze un răspuns absolut inutil, plin de generalităţi şi informaţii nepertinente, ignorând cu totul întrebările clare şi specifice pe care le-am formulat. În acest context, nu pot decât să remarc că gradul de profesionalizare, responsabilitate şi transparenţă de la nivelul Ministerului Sănătăţii este în acest moment unul deosebit de scăzut, ceea ce este extrem de îngrijorător într-un context în care Sănătatea continuă să se afle în criză.Pe acest fond, solicit domnului Nelu Tătaru să reconsidere întrebarea pe care i-am adresat-o şi să ia măsurile care se impun pentru o mai bună gestiune a activităţii şi a datelor statistice de la nivelul ministerului pe care îl conduce, inclusiv prin îmbunătăţirea calităţii personalului responsabil de aceste date.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.