Iniţiativa legislativă depusă de către deputata independentă Oana Bîzgan împreună cu alte peste 60 de parlamentare din toate formaţiunile politice, prin care se solicită accesul la educaţie pentru copiii care nu au un CNP a fost promulgată de preşedintele României prin decretul nr. 833/2019.


Propunerea legislativă a fost cumulată cu alte modificări privind Legea Educaţiei Naţionale nr 1/2011, printre care reducerea numărului de ore pentru elevi şi legea pentru combaterea bullying-ului în şcoli, însă pachetul de legi a fost iniţial respins de către preşedinte, în ianuarie 2019, motivaţia fiind exclusiv legată de reducerea numărului de ore.


„În curând vom sărbători aniversarea a 30 de ani de la adoptarea Convenţiei cu Privire la Drepturile Copilului şi mă bucur să putem să spunem că facem un pas către normalitate, deşi procesul a fost anevoios şi îndelungat. Deşi dreptul la educaţie este prevăzut legal şi egal pentru toţi cetăţenii, copiii care nu au CNP şi implicit nu au documente de naştere sau identitate nu pot beneficia de acesta.

Avem cazuri frecvente în care copii nu pot merge la şcoală din cauza unor situaţii de care nu sunt vinovaţi şi pe care nu le pot rezolva singuri. Prin această lege remediem o încălcare repetată a unui drept garantat de Constituţie şi oprim perpetuarea unei probleme sistemice, prin responsabilizarea tuturor celor implicaţi. Este al doilea proiect prin colaborare transpartinică la feminin şi cred că avem nevoie de mai multe iniţiative de acest gen, pentru că le putem demonstra cetăţenilor că primează nevoia din societate, nu apartenenţa politică. Le mulţumesc colegelor mele că au luptat pentru această iniţiativă”, declară deputata independentă Bîzgan, iniţiatoare a proiectului.


Prin acest demers este modificată Legea educaţiei naţionale în aşa fel încât copiii fără acte de identitate să poată fi înscrişi în sistemul educaţional. Estimativ peste 10000 de copii se află în această situaţie. În plus, reprezentanţii unităţilor de învăţământ la care se solicită înscrierea vor anunţa în cel mai scurt timp serviciile abilitate, pentru demararea procesului de înregistrare şi eliberare a unui certificat de naştere şi a unui cod numeric personal.

Dreptul la educaţie este garantat tuturor copiilor din ţara noastră, atât prin Constituţie cât şi prin Convenţiile internaţionale la care România este parte, precum Declaraţia Universală a Drepturilor Omului a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Lipsa documentelor de identitate afectează atât aceşti copii, cât şi întreaga comunitate, printr-un risc crescut de sărăcie şi excluziune socială, analfabetism, expunerea la abuz şi violenţă sau trafic de persoane.„Nu este vina copiilor că nu au actele necesare înscrierii la şcoală; nu ei sunt responsabili pentru faptul că, dintr-un motiv sau altul, nu au CNP.

Statul are datoria să intervină prin serviciile de asistenţă socială pentru a corecta această situaţie discriminatoare – este dreptul fiecărui copil să beneficieze de un start egal în viaţă”, consideră Mara Mareş, deputată PNL şi co-iniţiatoare a propunerii legislative.„Discutăm despre egalitatea şi universalitatea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, dreptul la educaţie gratuită; ca medic pediatru şi membru în Comisia pentru sănătate şi familie atrag atenţia în mod special asupra acestor aspecte – avem datoria ca în România, ţară membră UE să nu mai existe persoane fără acte de identitate, mai ales copii care din această cauză să nu poată merge la şcoală”, declară dr. Maricela Cobuz, deputată PSD în susţinerea propunerii iniţiate.„Prin această iniţiativă facem doi paşi importanţi.

Pe de-o parte, ne asigurăm că accesul la educaţie este, într-adevăr, un drept al tuturor copiilor şi că aceştia pot dobândi actele de identitate atât de necesare. Pe de altă parte, este a doua colaborare de amploare a femeilor din Parlamentul României în această legislatură, ceea ce demonstrează că există cauze – educaţia este una dintre ele – ce depăşesc graniţele politice”, completează deputata USR, Lavinia Cosma, militantă pentru accesul copiilor la educaţie egală şi nediscriminatorie.Iniţiativa legislativă a fost depusă în Parlament în luna mai a anului 2018 şi este a doua iniţiativă comună transpartinică a femeilor din Parlament, prima dintre ele – creşterea vârstei la care copiii din sistemul de protecţie sunt trimişi în instituţii de tip rezidenţial de la 3 la 7 ani – a fost deja promulgată în noiembrie 2018.

Oana Bîzgan este deputată independentă şi Young Global Leader, membră în Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi. Îi aparţin o serie de iniţiative legislative ambiţioase, precum legea hărţuirii stradale, legea creşterii vârstei la care copiii din sistemul de protecţie sunt trimişi în centre de tip rezidenţial, înfiinţarea unui registru naţional al infractorilor sexuali, acordarea de servicii gratuite de sănătate şi educaţie pentru copiii fără CNP, pedepsirea hărţuirii morale la locul de muncă, dar şi modificări privind legea adopţiei. Mai multe informaţii pe www.oanabizgan.com.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.