„Un bun indicator asupra evoluţiilor globale din economia reală românească se poate regăsi în recentul raport lunar privind Indicatorul de Încredere Macroeconomică, întocmit de CFA Romania , care arată că durata impactul economic al coronavirusului se va resimţi puternic până în Trimestrul 2 al anului 2021.Analiza indică şi principalele trei linii de intervenţie prin politici guvernamentale, pentru o contribuţie semnificativă la ameliorarea acestei căderi economice, trei axe de priorităţi ale guvernării ce trebuie orientate către:
Investiţiile în infrastructură, educaţie şi sănătate;
Investiţiile în tehnologie şi digitalizare, în special în digitalizarea serviciilor publice;
O mai bună absorbţie a fondurilor europene şi îmbunătăţirea eficienţei parteneriatelor public-private.Și alte date de sinteză, prelucrate de Institutul Naţional de Statistică, Banca Naţională şi Comisia Naţională de Prognoză, indică o şansă de evoluţie în V a economiei, în următoarele 12 luni. După căderea din aprilie şi mai a urmat o creştere în iunie şi iulie, dar şi cu semne de întrebare asupra capacităţii economiei reale de a surmonta rapid tendinţele negative de scădere a consumului şi parţial a investiţiilor”, arată deputatul liberal Marilen Pirtea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

„Unul dintre indicatorii strategici ai evoluţiei economice, dinamica PIB-ului real în România, arată cu mare acurateţe puternicul impact negativ al crizei generate de pandemie. Evoluţiile economice din Trimestrul 2 al anului 2020 surprind cea mai amplă contracţie din ultimele două decenii, dinamica PIB-ului real indicând un regres anual situat în jurul procentului de 10% (estimări rezultate din prognoze, calculate prin raportare la preţurile medii ale anului 2000).

Acest regres semnificativ al PIB-ului real se datorează unei tendinţe generalizate de scădere economică, manifestate în toate sectoarele economiei, cu predominanţă în industrie, comerţ şi construcţii – sectoare în care căderea producţiei, ca efect global, este evaluată la -40% faţă de valorile similare din ultimii ani”, explică deputatul liberal.„Balanţa comercială negativă, un indicator în dinamică accentuată mai ales în perioada pandemiei, a condus la o presiune suplimentară asupra cursului de schimb şi a exacerbat efectul inflaţiei, determinând deprecierea monedei naţionale.

Datele Eurostat arată că în România, comparativ cu statele UE din vecinătate, deficitul comercial se menţine constant şi chiar creşte, în timp ce în economiile celorlalte state ale zonei noastre (Ungaria, Bulgaria, Polonia sau Cehia) deficitul comercial tinde la zero sau este în negativ – în aceste zone economice învecinate fiind înlocuit de o balanţă pozitivă a exporturilor faţă de importuri.

Această caracteristică macroeconomică specifică economiei interne este un factor de încetinire a mecanismelor de reluare a creşterii economice în România, spre care politicile guvernamentale sunt obligate să se concentreze”, completează vicepreşedintele Camerei Deputaţilor.”Nu în ultimul rând, datorită ponderii veniturilor totale în PIB foarte reduse – ultimul loc din UE, cu 32% -, dar şi ponderii foarte mici a veniturilor din TVA în PIB – tot pe ultimul loc din UE, cu 6% -, economia României nu are foarte mari şanse de redresare şi reluare a creşterii fără un catalizator provenit din politicile guvernamentale, axate pe investiţii strategice, susţinerea apariţiei locurilor de muncă de înaltă specializare, fară cercetare de înaltă performanţă, bazată pe proiecte cu finanţări europene şi fără investiţii complexe în educaţie şi sănătate, care pot stimula dinamicile economice pozitive.

La fel, digitalizarea administraţiei centrale şi locale, dar şi debirocratizarea, în paralel, sunt resurse eficiente prin care cheltuielile publice pot să fie diminuate, în paralel cu creşterea investiţiilor publice”, subliniază deputatul liberal Marilen Pirtea.
Referinţa: CFA România: Impactul economic al crizei sanitare „se va resimţi puternic” până în vara următoare