În perioada ianuarie – iunie 2019p, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 5 135 milioane euro, comparativ cu 3 717 milioane euro în perioada ianuarie – iunie 2018; în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1 486 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 104 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mic cu 204 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 240 milioane euro.

 ianuarie – iunie 2018pianuarie – iunie 2019p
CREDITDEBITSOLDCREDITDEBITSOLD
CONTUL CURENT (A+B+C)46 06349 780-3 71748 73353 868-5 135
A. Bunuri şi servicii41 66643 826-2 16043 74147 283-3 542
a. Bunuri31 06037 144-6 08431 95739 527-7 570
b. Servicii10 6066 6823 92411 7847 7564 028
– servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor1 399971 3021 485821 403
– transport3 1741 3521 8223 6421 5672 075
– turism – călătorii9901 624-6341 0641 916-852
– alte servicii5 0433 6091 4345 5934 1911 402
B. Venituri primare2 3954 985-2 5902 5764 962-2 386
C. Venituri secundare2 0029691 0332 4161 623793

p) date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 2 322 milioane euro (comparativ cu 1 783 milioane euro în perioada ianuarie – iunie 2018), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 1 762 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 560 milioane euro.

În perioada ianuarie – iunie 2019, datoria externă totală a crescut cu 4 254 milioane euro. În structură:

  • datoria externă pe termen lung a însumat 70 361 milioane euro la 30 iunie 2019 (67,9 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 3,5 la sută față de 31 decembrie 2018;
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 iunie 2019 nivelul de 33 310 milioane euro (32,1 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 5,9 la sută față de 31 decembrie 2018.

e) date estimate 
p) date provizorii

 Datoria externăServiciul datoriei externe, 6 luni 2019p
Sold la 31.12.2018pSold la 30.06.2019p
I. Datoria externă pe termen lung67 96670 3618 453
I.1. Datoria publică34 76337 9822 385
I.1.1. Datoria publică directă34 41537 6662 344
I.1.2. Datoria garantată public34831641
I.2. Datoria negarantată public,
     din care:
32 00731 1766 046
I.2.1. Depozite pe termen lung ale nerezidenţilor2 241677804
I.3. Datoria autorităţii monetare,
     din care:
1 1961 20322
I.3.1. Alocări de DST de la FMI1 1961 20322
II. Datoria externă pe termen scurt31 45133 31026 448e
Total datorie externă (I+II)99 417103 67134 901

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 19,2 la sută în perioada ianuarie – iunie 2019, comparativ cu 21,2 la sută în anul 2018. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 iunie 2019 a fost de 4,6 luni, în comparație cu 4,9 luni la 31 decembrie 2018.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 iunie 2019 a fost de 73,0 la sută, comparativ cu 74,3 la sută la 31 decembrie 2018.

Precizări metodologice

  1. Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.
  2. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe.
  3. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:
    1. 3.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri. Principala diferenţă dintre cele două statistici provine de la Prelucrarea bunurilor aflate în proprietatea terţilor, care, conform BPM6, a fost reclasificată de la comerţul cu bunuri la comerţul cu servicii, iar sursa datelor pentru această poziţie a fost modificată de la Comerţul internaţional cu bunuri la Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii, derulată de BNR;
    2. 3.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
    3. 3.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);
    4. 3.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.
  4. Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
  5. Datoria externă include următoarele instrumente financiare de natura pasivelor: numerar și depozite, împrumuturi, titluri de valoare de natura datoriei, credite comerciale și avansuri primite, pasive rezultate din sisteme de asigurări, de pensii și scheme de garanții standardizate, alocări de DST de la FMI și alte angajamente. (Conform manualului FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, 2014).
  6. Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MFP și de autoritățile administrației publice locale, în baza legislației privind datoria publică, inclusiv titlurile de stat cumpărate de nerezidenți – calculate la valoarea de piață. Soldul titlurilor de stat cumpărate de nerezidenți este estimat ca diferență între soldul emisiunilor efectuate de Administrația Publică și soldul deținerilor de titluri de stat aferente sectoarelor instituționale rezidente raportat de principalii intermediari financiari atât în nume propriu, cât și în numele clienților pentru care prestează servicii de custodie, pe baza Regulamentului BNR nr. 4/2014 cu modificările și completările ulterioare.
  7. Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MFP și de autoritățile administrației publice locale, conform legislației privind datoria publică.
  8. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.
  9. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaţionale ale României (valută + aur) la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii din perioada respectivă.
  10. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.