Locuitorii judeţului Brăila, unde s-a înregistrat cel mai mic număr de cazuri de coronavirus din România, trebuie să respecte în continuare regulile de igienă şi distanţare socială, pentru ca boala să nu izbucnească, pe fondul relaxării măsurilor stricte, luate în perioada de urgenţă.

De altfel, aceste măsuri stricte au dus inclusiv la scăderea la aproape jumătate a numărului infecţiilor asociate asistenţei medicale (infecţii nosocomiale), după cum s-a precizat în cadrul dezbaterii profesionale privind Modernizarea Sistemului de Sănătate (MOSS), la care au participat, on-line, reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, Ministerului Sănătăţii, Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate, Agenţiei Naţionale a Medicamentului, europarlamentari şi parlamentari, directori de spitale, medici.

Rezolvarea problemei supravegherii şi controlului bacteriilor multirezistente şi a infecţiilor nosocomiale rămâne una dintre marile probleme ale sistemului sanitar, în condiţiile în care, în România, nu există ghiduri de prescriere a antibioticelor, dar nici date certe privind numărul infecţiilor cauzate de mediul intraspitalicesc şi nici numărul deceselor.

Protocoalele şi procedurile implementate în spitale în perioada stării de urgenţă au avut efecte şi în ceea ce priveşte gestionarea infecţiilor nosocomiale, iar studiile au dovedit că una din metodele cele mai eficiente de a reduce rata acestora ţine de activitatea personalului mediu, de igiena corectă a mâinilor şi de utilizarea echipamentelor de protecţie.

Pe perioada pandemiei s-a putut constata şi cât de important este rolul epidemiologului în spitale şi direcţiile de sănătate publică, dar şi că sub 20 % din cadrele medicale nu sunt pregătite pentru situaţii de criză, după cum a reieşit dintr-un sondaj realizat printre medici şi asistenţi.Trebuie să vorbim deschis despre această problemă a infecţiilor intraspitaliceşti, pentru că doar aşa vom putea găsi şi căi de rezolvare. Să le ascundem, să nu le raportăm, din considerente de imagine sau pentru că nu dau bine la contractul de management al unui director de spital este o ipocrizie care produce victime.

O strategie naţională, aplicată unitar, la care se lucrează acum, poate da roade, iar iniţiativa Guvernului de a înfiinţa Comitetul Naţional pentru Prevenirea şi Limitarea Infecţiilor Asociate Asistenţei Medicale (CNPLIAAM), un comitet interministerial, a cărui activitate va fi coordonată de Ministerul Sănătăţii, este un pas important, în abordarea acestei probleme reale.

De altfel, toţi participanţii la dezbatere au fost unanimi că legea privind prevenirea bolilor asociate cu asistenţa medicală, aflată pe circuitul legislativ, trebuie aprobată cât mai rapid. În plus, România trebuie să fie pregătită cu proiecte viabile, pentru că există deschidere la nivel european pentru investiţii în sănătate, iar printre priorităţi se află remodelarea circuitelor funcţionale ale spitalelor, în vederea reducerii riscului de transmitere a infecţiilor şi actualizarea ghidurilor şi a protocoalelor naţionale, conform standardelor europene.